Extinderea serviciilor bancare în zonele rurale nu poate fi privită separat de evoluția economiei, iar acest lucru este valabil în special în ceea ce privește serviciile financiare oferite populației.După cum știm deja, România are cea mai mare populație rurală (raportată la totalul populației) din Europa – aproximativ 45%. Deși majoritatea băncilor au sucursale în zone urbane, ar trebui să acordăm o atenție sporită populației rurale.
În primul rând, ar trebui subliniat faptul că serviciile financiare sunt vitale unei creșteri economice rapide. Totodată, cel puțin în prezent, băncile pot deservi doar nevoile de bază ale populației rurale, nevoi precum economisirea sau plata facturilor. Treptat, pe măsură ce structura populației se va dezvolta, băncile va trebui să fie pregătite să răspundă nevoilor financiare tot mai mari.
În mod surprinzător, potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), persoanele care locuiesc în zone rurale și au deja un produs bancar de bază, precum un credit imobiliar sau un depozit, au un comportament similar celor din zonele urbane. În același timp, numărul celor care folosesc un card de credit sau servicii de Internet banking este mai redus (10% în zona urbană și 5% în zona rurală). Rezultatul confirmă legătura puternică dintre dezvoltarea economică și gradul de penetrare al serviciilor bancare.
În ceea ce privește îmbunătățirea activității de creditare, problema se rezumă la veniturile populației rurale, care sunt cu 40% sub media din zona urbană. De asemenea, având în vedere că mare parte din forța de muncă din zona rurală activează în agricultură (2,6 milioane de oameni), există și o sezonalitate a veniturilor.
Aceste diferențe de venit, între zonele rurale și cele urbane, ar putea fi reduse prin îmbunătățirea serviciilor din ariile tradiționale, modernizarea agroturismului, comerțul cu produse agricole, producția de lemn, ceramică și alimente. Alte direcții care ar putea fi, de asemenea, luate în considerare în acest sens sunt fabricarea de produse bio cu ajutorul tehnologiilor inovatoare și agricultura socială (dezvoltarea de servicii de îngrijire a bătrânilor sau activități de reabilitare, incluziune socială și creștere a oportunităților de angajare).
În ambele cazuri, există fonduri europene disponibile care pot fi alocate prin programe de dezvoltare rurală. Fondurile europene pot accelera devoltarea economică în zonele rurale și îmbunătățirea nivelului de trai. Desigur, acest lucru va determina în mod natural o mai mare nevoie de asistență financiară și, implicit, o impulsionare a economiei.
Din fericire, aceste fonduri sunt absorbite aproape în întregime, așa cum s-a și dovedit în programul de dezvoltare rurală 2007-2013. Totodată, fondurile impulsionează turismul, înființarea și dezvoltarea microîntreprinderilor, renovarea și dezvoltarea satelor.
Pe durata celor două exerciții de absorbție a fondurilor (2007-2013 și 2014-2020), suma totală alocată a fost de aproximativ 8 miliarde de euro de program și echivalează cu 20% din împrumuturile bancare acordate gospodăriilor în perioada 2007-2014.
Odată ce diferența dată de nivelul de trai se va estompa, serviciile financiare folosite de către populația rurală se vor diversifica. Astfel, spre exemplu, potrivit unui studiu realizat de către Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), 62% dintre oamenii care locuiesc în zone rurale au acces la Internet. Acest lucru dovedește că există un potențial ridicat pentru dezvoltarea Internet banking-ului. Prin intermediul unor astfel de servicii, populația rurală va avea mai mult acces la informații legislative, educație, dezvoltare profesională și la oportunități de muncă. Susținerea creșterii sectorului financiar în această zonă este puternic legată de îmbunătățirea condițiilor de viață prin creșterea productivității și a veniturilor personale.
În toate cele menționate mai sus, nivelul educației este foarte important. Într-un studiu prezentat de Asociația Băncilor din România, 62% dintre persoanele cu studii superioare au card de debit, în comparație cu doar 7% dintre cei cu studii cel mult medii. Veniturile mai mari fac ca probabilitatea de rambursare a creditelor să crească și îi transformă pe deținători în potențiali clienți de servicii financiare. Nu în ultimul rând, persoanele cu un nivel de trai mai ridicat stimulează per ansamblu dezvoltarea întregii industrii financiare.
Pe lângă particularitățile legate de structura populației, noi, ca bancheri, trebuie să fim mereu cu un pas înainte și să maximizăm avantajele tehnologiei de ultimă oră. Internet banking-ul și mobile banking-ul sunt doar câteva exemple de produse pe care noua generație se va baza, precum și dovada vie că penetrarea financiară poate avea loc și fără investiții fizice în sucursale.
Mai mult, pentru a determina direcțiile în care se îndreaptă sectorul bancar, ar trebui să înțelegem în ce stadiu ne aflăm. Prin comparație cu celelalte țări din Europa Centrala si de Est, România are cea mai mică rată a activelor bancare și a volumului total de împrumuturi raportate la PIB. În timp ce România are o rată a activelor bancare raportate la produsul intern brut de 60%, celelalte țări ajung la 90-100%. Acest procent arată că mai avem de recuperat pentru a ne apropia de nivelul Europei Centrale și de Est.
În concluzie, avem de ce să fim optimiști în ceeea ce privește creșterea economică, atât la nivel local, cât și la nivel global. De asemenea, a început să se resimtă recuperarea în urma perioadei de criză economică mondială și există speranțe de îmbunătățire a nivelului de trai. Viteza și amploarea acestei redresări economice poate fi accelerată și prin intermediere financiară. Pe termen lung, gradul de penetrare a serviciilor financare se va îmbunătăți în același ritm cu economia și dezvoltarea rurală. Cu o bună supraveghere și un bun control al riscurilor, alinierea intereselor băncilor cu îmbunătățirea nivelului de trai și al educației devine o carte câștigătoare pentru toți.
0 comments :
Trimiteți un comentariu