Unde duc managementul prost și setea de putere: Turcia are 50% șanse să impună controale de capital, ca o țară falimentară, iar un plonjon de încă 10% al lirei poate băga o companie mare în faliment

Lira turcească se prăbușește încontinuu, ca un indicator al dezechilibrării grave a unei economii emergente care până acum câțiva ani împresiona cu creșteri demne de China și ai cărei conducători se lăudau chiar în primăvară că o vor aduce între primele trei din Europa. Turcia ocupă locul cinci în topul piețelor de export ale României, iar problemele interne ale acestei țări se văd clar în traiectoria exporturilor.

O știre aparent fără prea mare miză: 59 de piloți străini ai Turkish Airlines, operatorul aerian fanion al Turciei, au demisionat de la începutul anului deoarece angajatorul avea probleme în a le plăti salariile în dolari. Ei au plecat la companii rivale precum Qatar Airways. Motivul acestor probleme: deprecierea dramatică a lirei turcești în raport cu dolarul, cu 30% de la începutul anului. Moneda a marcat ieri un nou minim istoric față de valuta americană. Plonjonul lirei este un indicator precis al dezechilibrelor grave din economia Turciei, una dintre primele 20 ale lumii, și de pe haotica scenă politică a acestei țări. Turcia este o țară care încă nu are un guvern stabil după alegerile din iunie, cu un președinte care ține cu dinții de putere, cu politicieni cu onoarea pătată de scandaluri de corupție și cu o armată care luptă pe două fronturi, pe unul cu militanți kurzilor, ai căror reprezentanți au demonstrat în alegeri că pot fi o forță politică de temut, iar pe celălalt cu ISIS. Pentru noiembrie sunt programate alte alegeri, iar partidul lui Erdogan își pregătește în forță terenul. Zilele trecute susținători ai săi au atacat sediul unuia din principalele ziare turcești, Hurriyet, critic în privința politicilor lui Erdogan și a oamenilor săi.

În aparență, economia poate depăși aceste probleme. PIB-ul a crescut mai mult decât s-a anticipat în al doilea trimestru, titrau ieri marile ziare occidentale. Creșterea în ritm anualizat de 3,8% din perioada aprilie-iunie este mai mare decât au prognozat cei mai mulți analiști. Pentru a înțelege ce reprezintă această cifră trebuie avut în vedere că în urmă cu 4-5 ani PIB-ul înregistra lejer creșteri de 9%. Iar prognoza guvernului, revizuită în scădere, pentru trimestrul II a fost un avans de 4%. Apoi, trebuie ținut cont de faptul că guvernul condus de pre­ședintele Recep Tayyip Erdogan controlează din ce în ce mai strâns instituțiile statului.

Retragerile de capital și prăbușirea investițiilor

Investițiile directe străine s-au redus cu aproape 10% în primul semestru, aceasta tot potrivit datelor oficiale. Bursa de la Istanbul a atins în august cel mai redus nivel din ultinele 16 luni. Investitorii străini au retras 3 miliarde de dolari de pe piața de obligațiuni și de pe cea de acțiuni începând cu iunie 2015 și până pe 28 august, când scena politică a fost zguduită de alegeri generale care au tăiat din puterea partidului de guvernământ.

Ritmul retragerilor se accelerează. Turcia se bazează pe intrările de capital străin pentru a finanța importurile. Prăbușirea lirei coincide cu creșterea percepției riscului, măsurată de contractele de credit default swaps, care sunt mai scumpe ca niciodată în ultimii trei ani. Încrederea consumatorilor a ajuns în luna trecută la cel mai redus nivel din 2009.

Cerno Capital, un manager de fonduri londonez, a calculat că probabilitatea ca Turcia să impună controale de capital este de 50%, ceea ce ar proboca „turbulențe semnificative“ pe piața datoriilor țărilor emergente, potrivit Financial Times.

„Nu este vorba de o decizie economică, ci de una politică. Din cauza sensibilității fluxurilor de capital, probabilitatea restricționării ieșirilor de capital este chiar mare“, a spus Russell Napier, analist al Cerno.

Datoriile

Companiile turcești au acumulat datorii nete în valută de peste 178 miliarde dolari. În 2009, datoriile erau de doar 70 miliarde dolari. Întărirea rapidă a dolarului face viața din ce în ce mai dificilă pentru acești datornici. Împrumuturile în străinătate devin din ce în ce mai costisitoare. Între 2013 și 2014 numărul declarațiilor de faliment a crescut cu 10%, potrivit datelor Partidului Republican al Poporului, de opoziție.

Situația este de natură să îngrijoreze. „Nu cred că am ajuns la punctul în care un nume mare din energies au construcții falimentează, dar o depreciere de 10-15% ar impinge lucrurile într-acolo“, a explicat analistul Murat Üçer de la Global Source Partners.

Dintre cele șase țări ale căror datorii în valută au de la Moody’s Investors Service ratinguri mai slabe cel al Turciei, cinci au randamente mai mici, adică se împrumută mai ieftin. Doar obligațiunile Rusiei au yielduri mai mari. Aceasta înseamnă că Turcia este percepută de piețe ca fiind o economie mai riscantă decât, spre exemplu, Maroc, Paraguay și Guatemala.

Prelungirea agoniei economiei turcești depinde de ce va face Rezerva Federală americană cu dobânzile. Dacă acestea cresc și dolarul continuă să se întărească, lira se va zdrobi, accelerând inflația, slăbind puterea de cumpărare și agravând problema datoriilor companiilor.

Cad la locul de muncă

Cel puțin 1.140 de muncitori au murit în Turcia din cauza accidentelor sau condițiilor de la locul de muncă în primele opt luni ale anului. Cele mai multe decese au survenit în agricultură, transport și construcții, potrivit datelor Asociației pentru Siguranța la Locul de Muncă, un ONG la care lucrează medici, ingineri, academicieni, jurnaliști și avocați. Cifrele au fost publicate de Hurriyet, ziarul al cărui sediu a fost atacat de susținători ai președintelui Erdogan. Doar în luna august au murit 158 de muncitori, de două ori mai mulți decât în urmă cu trei ani. Cele mai frecvente cauze ale deceselor au fost probleme cu transportul, căderi în gol la locul de muncă și electrocutări. Zece dintre muncitorii care au murit în august erau minori. Doi aveau vârste mai mici de 14 ani.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru