Digitalizarea a bulversat în profunzime societatea. De la economie, sănătate, muncă la viața privată și la politică, nimic n-a rămas neatins. Prin cartea „Bienvenue dans le capitalisme 3.0“ (Bine ați venit în capitalism 3.0), jurnaliștii francezi Sandrine Cassini și Philippe Escande propun un plonjon în lumea capitalismului secolului XXI, în cea de-a treia revoluție industrială. Publicația Les Echos redă câteva idei din această carte.Mașinăria digitală este pe cale să atace toată societatea și nimeni nu va scăpa nevătămat. Lumea se schimbă la toate nivelurile, de la cele mai concrete – chemarea unui taxi, rezervarea unei camere la hotel, fabricarea unei mașini -, la cele nepalpabile – comportamentul, modul de a gândi, de a trăi și de a organiza societatea. Acesta este principiul marilor revoluții industriale, care se propagă în toate sectoarele, cizelând societatea și aducând beneficii materiale.
Un curent de revoltă
Un curent de panică pune stăpânire pe Franța. Internetul, ca un imens val tsunami, care a distrus deja o bună parte din industria muzicii și a presei, se infiltrează peste tot. Transportul și industria hotelieră sunt următoarele pe listă. Chiar și puternicul monopol al SNCF (transportatorul feroviar național al Franței) începe să-și pună întrebări. În septembrie 2013, șeful SNCF, Guillaume Pepy, a ținut în fața subordonaților săi un discurs surprinzător cu tente războinice. CEO-ul a avertizat că noii inamici ai companiei feroviare și ai celor 260.000 de salariați ai săi se cheamă … Google și BlaBlaCar, un serviciu de ridesharing pe distanțe lungi cu milioane de clienți în fiecare lună.
Teama lui Pepy: venirea, așa cum se întâmplă în turism, a unor noi intermediari care deturnează clientela și care vor face ca SNCF să piardă contractul cu călătorii. Și de ce nu, care într-o zi îi vor fura locul de muncă.
Dacă au început cu industriile de conținut ușor de dematerializat, cum sunt media și muzica, noii lorzi ai capitalismului atacă acum mai ales lumea financiară, energia, sănătatea, educația, imobiliarele, construcțiile și chiar agricultura. Niciun colț al societății nu rămâne neatacat de revoluția digitală.
Apărut în septembrie 2013, un studiu al unor cercetători de la Universitatea Oxford a făcut mult zgomot. El prevede că 47% din totalul locurilor de muncă din SUA sunt amenințate. Unu din două locuri de muncă este în pericol.
Google, noul General Electric
Bulimia expansiunii Google nu este fără precedent și ar putea aminti foarte bine de epopeea glorioasă a lui Edison și apoi a General Electric la începutul secolului XX în explorarea fiecărui colț al energiei elecrice, de la turbine pentru baraje și rețele electrice la becuri și aparate electrocasnice.
Astăzi, Google, companie de media, este criticată. Cea mai recentă mare achiziție a sa este un fabricant de termostate, Nest, înființat de cel care a conceput și iPod-ul Apple. Nest este un mod de a intra în serviciile de gestionare a energiei pentru locuințe.
Și ce va urma? De ce n-ar urca Google pe scara valorii energiei până la producția de electrivitate? Google este, înainte de toate, primul utilizator de panouri solare din SUA. Așa cum Elon Musk se așteaptă să facă aceasta combinând mașinile sale electrice Tesla, bateriile sale și panourile sale solare, Google se va îndepărta și mai mult de bazele sale achiziționând un laborator de biotehnologie specializat pe îmbătrânire și angajând creierele din medicină pentru a găsi rețeta unei vieți aproape eterne.
Mașina, comerțul, energia, informația, birocrația, informatica, sănătatea, asigurările…”În curând două treimi din șefii companiilor listate pe bursa de la Paris se vor întreba dacă nu cumva mâine principalul lor concurent va fi Google”, spune Philippe Lemoine, fostul șef al LaSer Cofinoga, președinte al Fundației Internet de generație nouă și autorul unui studiu pe acest subiect realizat pentru guvern. Google este General Electric al timpurilor noi. De aceea Google sperie pe toată lumea.
Hipercapitalism sau sharing economy?
Suntem oare martorii răsăritului hipercapitalismului, în care totul este vandabil – corpul și sufletul -, o poartă deschisă tuturor exceselor și tuturor despotismelor? Sau, din contră, ne îndreptăm spre postcapitalism, în care partajarea va loa locul schimburilor comerciale? Care va fi dozajul final al acestor două soluții extreme? Infern sau paradis, eliberare sau înrobire, lumea în care sculptăm revoluția digitală va face din noi și din generațiile care vor urma ființe diferite, dar în același timp asemănătoare în impulsuri și îndoieli. Precum Prometeu, vom atinge puterea divină și ne vom da seama, din nou, că aceasta este mai departe ca oricând.
0 comments :
Trimiteți un comentariu