Cel mai consumat „drog” din lume, la un click distanță de a ne face dependenți

V-ați întrebat vreodată de ce atunci când ne simțim creierul „îmbibat” de griji și „plictisit” de banalul activităților zilnice ne îndreptăm involuntar spre rețelele de socializare și internet?

Deși îl percepem ca fiind cea mai complexă și mai la îndemână sursă de informație, internetul este în cea mai mare parte a timpului și locul cel mai des asociat cu relaxarea și divertismentul. Astfel, dacă uneori căutările noastre chiar au o țintă exactă, faptul că ne întoarcem de fiecare dată la el, a devenit, fără să ne dăm seama, nu doar un reflex, ci chiar o dependență. De ce este posibilă existența acestui comportament coordonat de subconștient și cum funcționează el de fapt? Explicația este mai degrabă una chimică.

Fie că vă vine sau nu să credeți, Facebook-ul, Twitter-ul, site-urile de știri, revistele online dar și toate celelalte surse de informație virtuale pe care le accesăm constant și care par să ne relaxeze, sunt percepute de creierul nostru exact ca un drog. Personajul cheie și unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos este dopamina, cunoscută în timp și sub denumirea de „hormonul plăcerii”. Ce înseamnă asta?

Starea de bine pe care o simțim imediat ce intrăm pe internet nu este decât efectul dopaminei, pe care creierul, „însetat” prin natura sa de informații noi, o eliberează instant, asociind mesajele primite cu plăcerea. O fotografie cu un animal care ne place sau un link care ne trimite spre o informație interesantă ne îndeamnă creierul să producă o doză foarte mică de dopamină ce ne dă pe moment o stare de bine. Fiind însă o senzație temporară, internetul acționează asupra noastră exact ca un drog, împingându-ne de fiecare dată spre încă o doză „de plăcere”.

Cu toate acestea, întrebați mai târziu despre datele citite într-un articol, ne-am putea confrunta cu câteva probleme în a răspunde. Scriitorul american, Nicholas Carr, explică într-una din cărțile sale ce efecte are internetul asupra creierului uman, spun cei de la Mashable. Menit să capteze atenția la fiecare pas, notificările permanente, email-urile, status-urile prietenilor și noutățile apărute din moment în moment, nu fac decât să ne distragă atenția de la informația de bază împingând creierul să sară peste una dintre cele mai importante etape: mutarea informațiilor din „camera de stocare” a memoriei temporare în cea a memoriei permanente.

Deși pare inofensiv, efectele pe care le produce în organism ne îndeamnă să tratăm internetul ca pe orice altă tentație. Astfel, la fel ca zahărul și alcoolul, acesta trebuie „consumat” cu moderație, printre sfaturile specialiștilor numărându-se și oprirea notficărilor atunci când avem nevoie de concentrare sau chiar încercarea de a evita internetul înainte de culcare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Maria Tufan