La câteva zile de la atacurile din Paris, este dificil de determinat ce afaceri pot afecta acțiunile teroriștilor. Din perspectiva impactului asupra infrastructurii fizice sau economiei franceze, Isis ar fi putut foarte bine să nu se deranjeze, scrie Financial Times.Modelul transnațional de operare al Al-Qaeda a fost comparat cu francizarea: brandul său este adoptat de grupuri semi-independente care organizează și desfășoară propriile atacuri. Judecând după ce s-a întâmplat în Paris, Isis preferă outsourcingul.
Totuși, impactul economic al teroriștilor islamiști, obsedați cu provocarea cât mai multor decese, este de obicei redus în afară de cel asupra turismului. Atacurile din 11 septembrie 2001 nu au avut efecte importante pe termen lung. Criza financiară din 2008 și cutremurul din Japonia din 2011 au avut un impact mult mai mare, scrie Financial Times.
Isis a creat un stat în interiorul Siriei și Irakului, însă brandul său de terorism transnațional nu este unul agresiv. Să ucizi oameni este un lucru îngrozitor, dar insuficient într-un război, scrie Financial Times.
Terorismul islamist încearcă să încurajeze un conflict între civilizații provocând teroare în ceea ce Isis numește “zona gri”, milioanele de oameni care nu vor să fie prinși într-un califat și preferă să se bucure de libertate în altă parte.
Dincolo de retorica dură privitoare la “țintirea capitalei prostituției și viciului” în Paris, Isis recunoaște o realitate: aceea că ar vrea să distrugă economia franceză, dar nu poate, potrivit Financial Times.
Problema este în parte una de scară. Majoritatea atacurilor teroriste, chiar și cele din Paris, sunt restrânse și localizate. Acest lucru reflectă de asemenea rezistența economiilor modern diversificate.
“Companiile ar putea avea de suferit, însă industriile ca întreg sunt foarte robuste”, spune Yossi Sheffi, profesor la Massachusetts Institute of Technology. Pentru a crea daune pe termen lung, terorismul trebuie să fie susținut, concentrat pe o zonă restrânsă.
Atacurile din Paris ar putea afecta economia franceză și pe cele ale altor țări europene dacă guvernele vor reacționa, după cum unele amenință să o facă, prin reinstituirea de controale la granițe și slăbirea acordului Schengen ce permite mișcarea liberă a oamenilor și bunurilor.
Terorismul își are propria logică. Acesta creează o teamă ce depășește cu mult pericolul pe care-l reprezintă. În raport cu evenimente naturale însă, cum ar fi cutremurele, fluctuațiile industriei și comerțului, chiar și atacurile de anvergură sunt minore din punct de vedere economic, potrivit Financial Times.
În opinia cotidianului economic francez Les Echos, însă, este prea devreme pentru a estima în mod corect impactul atentatelor asupra economiei franceze. Peter Praet, economist-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), declara la începutul acestei săptămâni că riscurile unei încetiniri “sunt în creștere prin prisma evenimentelor din weekend”. Pe de altă parte, însă, Yves Mersch, membru al aceleiași instituții, a explicat că “nu există niciun semn de pesimism economic în urma atacurilor din Paris”. Acesta i-a avertizat chiar pe cei care ar putea trage “concluzii grăbite” cu privire la impactul economic al atentatelor.
“Analizând ce s-a întâmplat după atentatele din Madrid din 2004 sau din Londra din 2005, impactul economic a părut limitat”, arată un economist al unei bănci franceze. Totuși, avertizează acesta, “posibilitatea unor atentate repetate ar putea avea costuri mai semnificative”, în condițiile în care consumatorii și-ar putea reduce cumpărăturile.
Totul va depinde deci de starea de spirit a francezilor în decursul următoarelor săptămâni pentru că impactul atentatelor este în primul rând unul de ordin psihologic.
Mai pesimiști, economiștii Barclays consideră, într-o notă publicată recent, că “atacurile asupra civililor ar putea avea un impact semnificativ asupra încrederii gospodăriilor, în condițiile în care consumul reprezintă principalul motor al redresării economice. PIB-ul din trimestrul al treilea ar putea fi afectat”.
Turismul este evident sectorul care riscă să plătească cel mai greu tribut, potrivit Les Echos. Transportul aerian ar putea avea de asemenea de suferit. Însă, nimic nu indică faptul că această situație va fi unda de durată.
0 comments :
Trimiteți un comentariu