Întrebarea nr. 1 pentru construcția bugetului: dacă va crește economia cu 4,1% anul viitor

În lipsa unor măsuri de impulsionare a investițiilor, angajamentele de creștere a salariilor bugetarilor și de scădere a TVA de la 24% la 20% vor fi insuficiente pentru a aduce creștere din consum.

Fostul guvern își construise proiectul de buget pe 2016 pe o creștere economică de 4,1%. S-a jucat el cu cifrele pentru a se încadra în defi­cit sau economia chiar se îndreaptă spre un prag de performanță marcând un nou ciclu de creștere susținută?

„Nu cred nici în creșterea econo­mi­că de 4,1% avansată și nici în estimările de venituri. Mai degrabă s-au jucat cu ci­frele“, comentează economistul Dragoș Cabat.

„Avansul de 4,1% pe care este construit bugetul (fostului guvern – n.red.) nu este imposibil, însă pornește de la ipoteze puțin mai optimiste decât ale noastre în ceea ce privește investi­ți­ile și include probabil un impact negativ mai redus generat de cererea externă“, comentează, la rândul său, Dumitru Teodor Dulgheru, coordonator al echipei de Cercetare Macro și Titluri cu Venit Fix din cadrul BCR, cea mai mare bancă din sistem după active.

Fostul ministru de finanțe Eugen Teodorovici a prezentat miercuri, într-o întâlnire de bilanț, proiectul de buget pe 2016 pe care îl alcătuise la nivelul ministerului și pe care ar fi mers guver­nul în ipoteza că nu exista o schimbare de putere.

În condițile în care anul acesta a existat o politică agresivă de reduceri de taxe, dar și de majorări de salarii, pensii și indemnizații, care doar acestea din urmă înseamnă aproape 13 mld. lei cheltuieli suplimentare, proiectul de buget este instrumentul care poate oferi o imagine asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla în anul ce vine la nivel de venituri și cheltuieli bugetare.

Actualul guvern poate sau nu să țină seama de proiectul întocmit de fostul ministru de finanțe, dar un lucru nu poate ignora: că toate cheltuielile sunt deja angajate, iar premierul Cioloș a promis în Parlament că nu anulează majorările salariale și că va menține și re­ducerea TVA. Într-o atare situație, gu­vernul trebuie să identifice venituri buge­tare care să acopere cheltuielile, men­ținându-se în aceeași vreme în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, maxi­mum admis de Tratatul de la Maastricht.

Proiectul de buget al fostului gu­vern este alcătuit pe un deficit aproape de limita de sus (2,95% din PIB pe ESA și 2,8% deficit pe cash). Prin urmare, în deficit nu te mai poți adânci. Ca să acoperi cheltuielile „majorezi“ veni­turile. Le-a „majorat“ fostul ministru imaginând o creștere economică de 4,1% știind că, odată cu PIB-ul cresc și veniturile bugetare?

Este posibilă creșterea de 4,1%? Mulți eco­nomiști tind să creadă că da.

„O creștere de 4,1% în 2016 este realistă în ipoteza în care nu apar șocuri majore externe. Motorul creșterii economice va continua să fie consumul intern privat, ajutat de scăderea TVA. Însă și alte comp­onente vor avea o contribuție la avansul PIB, în special construcțiile și investițiile“, comentează economistul Laurian Lungu.

În primul semestru din 2015, creșterea economică a fost de 3,8% față de anul trecut. În trimestrul al treilea economia a crescut cu 1,4% față de trimestrul al doilea și cu 3,6% față de trimestrul al treilea din 2014.

Consumul ține stindardul creșterii și așa se va întâmpla și în 2016 dacă măsura reducerii TVA de la 24% la 20% nu va fi amânată sau retrasă - lucru despre care premierul Dacian Cioloș a spus în Parlament că nu se va în­tâmpla. În aceeași vreme, în ciuda faptului că investițiile statului sunt la pământ, investițiile totale în economie încep să-și pună amprenta asupra creșterii economice. În trimestrul al doilea, consumul efectiv a contribuit la creșterea economică de 3,4% cu 3,6%, iar investițiile cu 2%. Prin urmare, iată, avem două motoare de creștere acum - consumul și investi­țiile. Așadar, există optimism în ceea ce privește creșterea economică și pentru acest an și pentru următorul. Analiștii Băncii Transilvania văd o creștere economică de 4% în acest an și de 5,1% în 2016. Alții sunt mai prudenți în estimări.

„În scenariul nostru de bază, noi vedem o creștere usor mai mică în 2016 de 3,8%, care să fie generată de cererea internă, în special consumul privat (Ă4,6%). Formarea brută de capital fix (investițiile) și-ar putea modera creșterea față de acest an (Ă5%) și datorită sectorului public, în condițiile în care accentul va fi pus pe creșterea de salarii, pensii și ajutoare sociale, iar spațiul fiscal va fi destul de limitat“, comentează Teodor Dul­gheru de la BCR.

În ceea ce-i privește pe analiștii Băncii Transilvania, ei văd pentru anul acesta o creștere de consum pri­vat de 5,4% și de 5,3% în 2016. În pri­vința investițiilor productive, acestea ar urma să crească, în opinia lor, cu 7% în acest an și cu 9,3% în 2016.

„Considerăm că recenta criză politică nu a influențat economia internă, fiind posibil ca soluția tehno­crată să contribuie mai decisiv la continuarea reformelor structurale“, scrie Andrei Rădulescu, senior econo­mist al Băncii Transilvania, în ra­portul BTmonthly 10. Tot pe consum și investiții s-a bazat și fostul guvern când și-a fundamentat bugetul pe 2016 pe o creștere economică de 4,1%. Consumul va crește ca efect al reducerii taxelor, dar guvernul ar fi urmat să reducă investițiile statului care și așa sunt cele mai jos din ultimii 10 ani.

În proiectul fostului guvern, cheltuielile de investiții se reduceau anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an (cheltuieli care nu aveau însă nicio șansă să se realizeaze având în vedere că din 45 mld. lei care tre­buia să meargă în 2015 în investiții

s-au cheltuit la nouă luni doar 19 mld. lei). Așadar, proiectul amintit aco­pe­rea, pe de o parte, cheltuielile salariale din reducerea cheltuielilor cu in­vestițiile, iar pe de altă parte, posibil le acoperea „pe hârtie“ prin majo­rarea estimărilor de creștere econo­mică și prin exagerarea „efectului de rundă a doua“ (venituri suplimentare la buget ca urmare a majorării con­sumului.

„Cred că au exagerat cu veniturile suplimentare rezultate din efectul de rundă a doua. Crești estimarea de venituri și după aceea începi să tai din cheltuieli, până ce le ajustezi la venituri. Întâi tai din cheltuielile cu investițiile, apoi din cheltuielile cu consumabilele și, în ultimă intanță, tai salariile. Nu cred că va fi cazul acum pentru că abia au fost majorate și este și un an electoral“, comentează Dragoș Cabat.

Potrivit proiectului de buget eleborat de Teodorovici, cererea internă se va majora anul viitor cu 4,7%, iar formarea brută de capital fix va avansa cu 6,2%, pe baza investițiilor private interne mai mari și a intrărilor de investiții străine. Astfel, potrivit sursei citate, cererea internă va contribui cu 4,7% la creșterea reală a PIB în 2016. Consumul final are în bugetul lui Teodorovici o pondere de 3,2% din contribuția cererii interne, iar formarea brută de capital fix de 1,4%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel