
Cele două state, cele mai mari puteri economice și militare de la Marea Neagră și punți între Occident și Orient, au o lungă istorie de tensiuni și probleme nerezolvate. Rusia nu se va angaja, probabil, în acțiuni militare contra Turciei, țară membră a NATO, dar poate răspunde prin acțiuni economice, așa cum face cu Uniunea Europeană, cu Moldova sau cu Ucraina. De altfel, Rusia a mai șicanat în trecut Turcia cu „sancțiuni“ de natură economică. Miza în acest caz este mare pentru ambele economii, care au proiecte importante împreună.
Miercuri dimineața, premierul rus Dmitri Medvedev a avertizat că acțiunile Turciei ar putea avea ca rezultat anularea unor proiecte commune și că firmele rusești pot pierde din cota de piață pe care o au în Rusia. Medvedev nu a explicat care ar putea fi proiectele vizate, însă toată atenția se îndreaptă către proiecte majore precum construirea gazoductului Turkish Stream, ambiția Rusiei de a transporta gaze naturale prin Turcia spre Europa ocolind Ucraina, și centrala nucleară turcească Akkuyu, scrie CNBC.
„Acțiuni militare ar fi extrem de periculoase, mai ales că Turcia este membru al NATO. Astfel, măsuri economice par mai plauzibile. M-aș aștepta să văd, cel puțin, reducerea drastică a numărului de turiști ruși care vizitează Turcia“, spune Alastair Newton, directorul Alavan Business Advisory.
The Guardian speculează că Rusia ar putea răspunde „avertismentului“ turcesc prin tăierea livrărilor de gaze către Turcia, ba chiar să plătească Turciei cu aceeași monedă în Siria. Ziariștii de la The Guardian sunt siguri de un singur lucru, că Putin nu va sta fără să se răzbune.
Tăierea livrărilor de gaze ar fi un avertisment serios. Turcia își acoperă 60% din necesarul de gaze cu importuri din Rusia, al doilea partener de comerț ca mărime al țării. Turcia este dependentă de gazele rusești.
Ambele părți ar avea de pierdut într-un război economic și comercial. Rusia a fost în 2014 principala sursă de importuri pentru Turcia. Importurile s-au situate atunci la 25 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Circa 12% din turiștii veniți în Turcia anul trecut au fost ruși. Mai mulți au venit doar din Germania. Turcia este a doua piață ca mărime pentru exporturile de gaze rusești.
În cazul unui conflict economic deschis între Turcia și Rusia, cei mai mari producători de petrol și gaze ai Rusiei, printre care Rosneft, Lukoil și Gazprom Neft, ar putea vedea prețurile țițeiului Ural crescând. „Înfruntarea are potențialul de a întrerupe livrările de petrol ale Rusiei prin strâmtorile Bosfor și Dardanele“, apreciază Ehsan Ul-Haq, analist la KBC Energy Economics.
Producătorul rus de oțel Magnitogorsk Iron & Steel a investit mai mult de 2 miliarde de dolari într-o fabrică turcească începând cu 2007. Unitatea este în funcțiune din 2011, iar compania rusească și-a anunțat în 2012 intenția de a o vinde. Turkish Airlines a devenit în septembrie cel mai mare transportator aerian străin cu operațiuni în Rusia. Anul acesta, traficul Turkish pe liniile către Rusia a crescut cu 16% în condițiile în care concurenții și-au redus prezența.
Sberbank, una dintre cele mai mari bănci rusești, are în Turcia o subsidiară, Denizbank, cumpărată de la grupul bancar Belgian Dexia în 2012. Unitatea a raportat pentru trimestrul III un profit în scădere cu 21%.
Yandex, serviciul de căutare pe internet al Rusiei, are o cotă de 5% pe piața turcească.
Anadolu Efes a achiziționat operațiunile SABMiller din Europa de Est, inclusiv pe cele din Rusia, în 2011 în schimbul unei participații de 24% vândute SABMiller. Rusia are o pondere de 15% în operațiunile Efes.
Pentru conglomeratul turcesc de construcții Enka Insaat, Rusia acoperă 3% din agenda de comenzi și cel puțin 25% din valoare. De asemenea, compania are două termocentrale în nordul Turciei care funcționează cu gaze rusești.
Turcia și Rusia, stresul care s-a acumulat
Turcia și Rusia, cele mai mari puteri economice și militare de la Marea Neagră, au o istorie întreagă de tensiuni și probleme nerezolvate pe care au încercat să o ascundă prin proiectele comune. În septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și Putin au inaugurat împreună o moschee imensă în centrul Moscovei, aceasta în condițiile în care Biserica Ortodoxă rusă este extrem de puternică și de influentă și nu doar în Rusia.
Cele două țări au poziții diferite în criza siriană și privitoare la statutul președintelui sirian Bashar al-Assad, în criza ucraineană și în ceea ce privește peninsula Crimeea, teritoriu cu o importantă comunitate de tătari. Aceste diferențe au fost ținute până acum în umbra relațiilor economice. Când Rusia s-a confruntat cu embargourile impuse de SUA și UE, și-a deschis piețele către firmele rusești, în special către cele alimentare, scrie Al-monitor.
Rusia, care găzduiește Cupa Mondială la fotbal din 2018, a continuat să construiască megafacilități sportive și a dat prioritate contractorilor turci. Însă sprijinul clar dat de Putin armatei siriene și regimului Assad și atacarea de către armata rusă a grupurilor de opoziție considerate moderate de Turcia au acutizat tensiunile din relațiile turco-rusești. Erdogan a criticat dur atacurile aeriene ale Rusiei și survolarea spațiului aerian turcesc de către avioanele rusești și a declarat că nu va mai comunica cu președintele Putin.
Erdogan a evocat posibilitatea unor sancțiuni aplicate Rusiei. El a avertizat că Turcia se poate lipsi de gazele rusești și că poate da contractul pentru construirea centralei nucleare Akkuyu unei firme care nu este din Rusia.
Primul răspuns dat de Moscova a fost încetarea emiterii de documente de tranzit pentru camioanele turcești care duceau exporturi turcești către Kîrgîzstan, Kazahstan, Tadjikistan și Mongolia. Turcia pierduse deja rute de tranzit din cauza conflictelor din Irak și Siria. Sancțiunile rusești pun în pericol exporturi anuale de 2 miliarde de dolari către Asia Centrală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu