ZF propune guvernului Cioloș programul „România 5%“

Ziarul Financiar a pornit în demersul său „România 5%“, prezentat pe larg în 2015, la împlinirea a 16 ani de la lansarea ZF, de la nevoia accelerării creșterii economice în România pentru a recupera cât mai rapid decalajul față de Europa de Vest. ZF a prezentat hărțile de business ale României, într-un demers unic în ultimele două decenii, de cartografiere a business-ului local, pentru a stabili de unde trebuie pornit și ce este necesar pentru accelerarea creșterii economice. La un an de la lansarea programului, România 5% este pus la dispoziția noului guvern Cioloș pentru a extrage ideile necesare.

Cum pot fi stimulate antreprenoriatul și competitivitatea pentru o creștere de 5%

Antreprenoriat și competitivitate economică

Definiție competitivitate economică

: capacitatea unei entități (companie, țară, guvern) care operează într-o piață liberă de a reține o cotă proprie de piață și de a face profit prin calitatea antreprenorială și competența managerilor, prin caracterul distinct și calitatea bunurilor/servi­ciilor livrate, prin inovație, prin eficiență și prin accesul la factorii de producție.

Situația actuală

- Productivitatea medie a între­prin­derilor locale (cifra de afa­ceri pe angajat) este de circa 55.000 de euro pe an, de 8-9 ori mai redusă decât a companiilor din Occident.

- Investitorii străini sunt interesați în primul rând de forța de munca ieftină.

- Economia este dominată de con­trac­te de tip lohn în industria ușoară, în industria de auto­mo­bile.

- În agricultură, jumătate din ex­por­turile de produse agroali­men­tare de 4 mld. euro în 2014 în­seamnă cereale brute și ani­male vii.

- Doar două companii românești din producție (InterAgro – agri­cul­tură, îngrășăminte și Aramis Invest din Baia Mare – mobilă) se află în top 100 exportatori.

- România este una dintre țările UE care au printre cele mai puține IMM-uri la mia de lo­cuitori, respectiv 24, în timp ce state precum Estonia, Portu­galia, Austria și Croația numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

Acțiuni pentru antreprenoriat și competitivitate

- Identificarea primilor 100 de exportatori cu capital românesc și chestionarea lor pentru a vedea cum trebuie susținuți.

- De identificat în fiecare județ primele cinci companii exportatoare cu capital românesc și actiuni pentru sprijinirea lor.

- Înființarea unei agenții „Export România“ care să ducă firmele cu capital local în străinătate.

- Intensificarea exporturilor în țările non-UE (25% din comerțul exterior al României) cu care am devenit exportatori neți, pentru că sunt o sursă de excedent comercial.

- Intensificarea exporturilor de produse agroa-alimentare procesate (din 4 mld. euro exporturi de produse agro, 2 mld. euro sunt cereale și animale vii).

- Spațiul rural consumă mai mult decât produce (subvenții anuale de la UE de 2 miliarde de euro pe an, ajutoare sociale de 2 miliarde de euro pe an).

- Înființarea în fiecare comună de micro­platforme industriale pentru in­dus­tria lemnului, confecții metalice, indus­tria agroalimentară.

- Asigurarea transportului comune-orașe pentru aducerea pe piața muncii a celor 3 milioane de lucrători agricoli slabi remunerați.

- Finantarea solariilor pentru legume ieftine, finanțarea investiției în vaci de carne pentru export.

- Dezvoltarea de hub-uri de business finanțate de către stat.

Principii de acțiune

- Principiul intensificării exporturilor către țările din afara Uniunii Europene.

- Principiul transformării spațiului rural într-un motor de creștere economică.

- Principiul eficienței companiilor de stat.

- Principiul selecției investitorilor străini pentru aducerea de campioni industriali, cu tehnologie avansată care să susțină dezvoltarea economiei locale.

- Principiul încurajării investițiilor în branding.

- Principiul încurajării capitalului românesc.

Ce măsuri din domeniul fiscalității pot aduce o creștere economică de 5%

Fiscalitate

Definiție

: sistemul de taxe, impozite și contribuții sociale dintr-o țară.

PRINCIPII DE ACȚIUNE

- Principiul reducerii poverii administrative (ușurința plăților prin promovarea înregistrării, declarării și plății electronice).

- Principiul stabilității și predictabilității.

- Principiul diferențierii TVA.

- Principiul folosirii politicii fiscale ca pârghie de creștere economică.

- Principiul clarității legislației fiscale (in dubio contra fiscum).

Situația actu­­ală

- 16% impozit pe venit - locul 4 în Uniunea Europeană printre cele mai mici; media în UE este de 39%.

- 16% impozit pe profit - locul 5 în UE printre cele mai mici; media în UE este 23%.

- 45% contribuții sociale (sănătate și pensie) - locul 8 n UE printre cele mai mari, media în UE este de 33% din PIB.

- 24% TVA  - locul 4 în UE printre cele mai mari; media UE 21%.

- Doar 32% din PIB venituri la buget, față de o medie în UE de 45%.

- Deși România ar trebui să încaseze 22 mld. euro din TVA, încasează doar 11 mld. euro.

- Evaziunea fiscală este estimată la 20% din PIB, adică aproape 28 mld. euro.

Acțiuni de fiscalitate și bugetare

- Reducerea numărului de taxe, declarații și plăți

- Contribuabilul trebuie să fie tratat ca un client

- Informatizare sistem și comunicare

- Unificare baze de date ale Fiscului, inclusiv cu cele ale Justiției

- Simplificarea documentației fiscale atunci când plățile se fac electronic

- Conectarea tuturor caselor de marcat la un server central

- Fără ordonanță de urgență pe Cod Fiscal

- Codul Fiscal să nu fie modificat decât o dată pe an în primii trei ani

- Sancțiuni pentru emiterea de OUG în domeniul Codului Fiscal

- Facilități fiscale sau bugetare pentru exportatori

- Încurajarea prin stimulente fiscale a dezvoltării de noi afaceri

- Acordarea unor deduceri fiscale suplimentare la nivelul mămicilor cu mai mulți copii, în paralel cu creșterea alocației lunare

- Loteria bonului fiscal

- Reducerea impozitului pe venit la medici

- Dacă o prevedere legală este neclară, atunci contribuabilul care o aplică are dreptate.

- Menținerea reducerii CAS cu 5% și în 2016

- Cardul fiscal - pentru orice achiziție unde ai factură să beneficiezi de puncte fiscale care vor fi acumulate într-un fond din care poți să-ți retragi banii după 5 ani.

- Crearea unui fond suveran din participațiile statului la companiile din energie cu care să fie acoperit deficitul bugetului public de pensii (în 2014 de 3 miliarde de euro).

- Reducerea numărului de angajați la stat până la 800.000 de angajați, față de 1,2 milioane în prezent.

Ce acțiuni din domeniul guvernanței economice pot genera o creștere anuală de 5%

Guvernanță economică

Definiție

: sistem de reguli, practici și procese prin care o companie este coordonată și controlată, care ține echilibrul între interesele acționarilor, managementului, clienților, furnizorilor, guvernului și ale comunității. Implică toate sferele managementului, de la planuri de acțiune și control intern până la măsurarea performanței și transmiterea de informații din interiorul companiei.

Situația actuală

Stat

- Lipsă de transparență privind modul cum este cheltuit bugetul consolidat de 44 mld. euro pe an.

- Lipsă de transparență și de criterii la numiri și avansări în funcții în administrație.

- Opacitate la companiile de stat privind bugetul de cheltuieli și investiții, salarizare, interesele private ale managementului.

- Doar 8 din cele 150 de companii de stat cu venituri semnificative sunt cotate la BVB.

Privat

- Doar 72 de companii private sunt cotate la BVB din cele 3.000 cu o cifră de afaceri de peste 10 mil. euro pe an.

- Companiile străine, care dețin 50% din cifra de afaceri totală de circa 250 mld. euro a companiilor din România, declară deseori marje de profit minime sau pierderi și apelează chiar și la paradisuri fiscale pentru repatrierea profiturilor.

Principii de acțiune

- Principiul competenței de management a economiei

- Principiul măsurării performanței cu aceeași metrică în sectorul de stat și în cel privat

- Principiul transparenței în administrație, companii de stat și private

- Principiul profesionalizării managementului companiilor de stat.

Acțiuni de guvernanță

- După exemplul BNR, vor fi angajați în conducerea întreprinderilor de stat și a instituțiilor publice numai persoane cu media minimum 8 la licență și în timpul anilor de studiu.

- Concursuri dure, eventual organizate chiar de Uniunea Europeană, pentru conducerea instituțiilor publice și a companiilor de stat.

- Tinerii din multinaționale să fie atrași să lucreze 1-3 ani în administrație prin programul „Implică-te în administrarea banilor noștri“.

- Analiza întreprinderilor private cu pierderi mari (top 100) și scoaterea la suprafață a cheltuielilor nedeductibile.

- Ministerul Economiei să preia rolul de agregator de informații sectoriale și de leadership pentru sectoarele economice.

- Încurajarea legăturilor între mediul academic/de cercetare și mediul de business pentru inovație și dezvoltare.

- Profesionalizarea administrării companii­lor private/de stat prin constituirea de asociații profesionale care să certifice competența personalului.

- Contribuabilii sunt „acționari“ ai statului, iar instituțiile statului le vor raporta periodic ce fac cu banii lor.

- Comisie de cenzori din societatea civilă (5 persoane competente) pentru orice compa­nie de stat cu afaceri de peste 10 milioane de euro și pentru orice instituție publică cu cheltuieli de peste un milion de euro pe an.

- Rapoarte trimestriale cu stadiul de atingere a obiectivelor pentru orice companie de stat și pentru orice instituție publică.

- Stabilirea de indicatori de performanță pen­tru instituțiile de stat.

- Legarea veniturilor managerilor/șefilor de insti­tuții de atingerea obiectivelor sta­bilite.

- Transparența angajărilor la stat: toate angajările să fie postate pe un site dedicat, prin concurs.

- Transparența listelor cu angajații la stat (nume, prenume, functie, CV) afișați pe site-ul fiecărei instituții publice.

- Camere de luat vederi cu transmisie live pe site-ul instituțiilor din biroul fiecărui director de instituție publică.

- Listarea la bursă a companiilor de stat cu afaceri de peste 10 mil. euro.

- Rapoarte trimestriale ale tututor celor mai mari 30 de companii deținute de stat care împreuna au afaceri de 10 mld. euro pe an.

- Legarea veniturilor managerilor de perfor­man­țele de venituri și profituri ale compa­niilor de stat.

Cum putem folosi resursele de capital ca să avem o creștere economică de 5%

Capital

Definiție

: active fi­nan­ciare, fabrici, ma­sini sau echipamente utilizate în producție.

Principii de acțiune

- Principiul eliberării activelor înghețate și aducerea lor în circuitul economic

- Principiul creării și reținerii de valoare adăugată în economie

- Principiul dirijării și atragerii selective a capitalului străin

- Principiul încurajării capitalului românesc

Situația locală

- Băncile au stopat creditarea

- Băncile au active de 80 de miliarde de euro, iar creditele acordate se ridică la circa 50 miliarde de euro (25 mld. euro populație și 25 mld. euro către companii), în stagnare din decembrie 2008 încoace.

- Stocul investițiilor străine se ridică la circa 60 miliarde de euro, cu doar 10 miliarde de euro mai mare față de decembrie 2008.

- Stocul capitalului social subscris era de circa 37 mld. euro în martie 2014, în scădere cu 1 mld. Euro față de anul anterior.

- Nevoie acută de capital pentru companiile locale.

- 20.000 de companii cu active de peste un milion de euro, cu o cifră de afaceri totală de 160 miliarde de euro, au active totale de 189 miliarde de euro și datorii totale de 115 miliarde de euro (potrivit Studiului privind solvabilitatea compa­ni­ilor din România realizat de CIT Restructuring).

- Jumătate din companiile semnifi­cative generează pierderi, jumă­tate generează profit.

- 4.000 de companii din cele 20.000 au gradul de îndatorare (datorii totale/active total) mai mare de 100%.

- Statul are o datorie totală de 56 miliarde de euro (aproa­pe 40% din PIB), din care 23 miliarde de euro datorie externă.

- Statul își mărește deficitul anual cu circa 2,2% din PIB (nevoie suplimentară de finanțare de 3 miliarde de euro).

- Datoria externă (publică plus privată) este de 96 miliarde de euro.

Acțiuni de capital

- Atragerea a 100% din fondurile UE (30 mld. euro) pentru 2014-2020 (doar 50% anterior).

- Terenurile, casele, clădirile nefolosite mai mult de un an aflate în perimetrul urban să fie dublu impozitate, apoi la șase luni triplu și așa mai departe până se utilizează.

- Terenurile agricole nefolosite impozitate progresiv.

- Crearea unui fond suveran care să includă fonduri din vânzarea/concesionarea de resurse.

- Harta resurselor minerale nefolosite și acțiuni pentru utilizarea acestora.

- Încurajarea investițiilor străine în service center-uri, BPO (business process outsourcing), software.

- Încurajarea investițiilor în componente auto.

- Încurajarea investițiilor locale în agricultură, echipamente - silozuri, tractoare, mașini agricole.

- Băncile să scoată la vânzare creditele neperformante și activele din spatele lor - aceasta va aduce eliberarea provizioanelor, mai multă lichiditate și scăderea dobânzilor la lei.

- Companiile de asigurări să dea credite (ca în Germania).

- Toate creditele vechi ale companiilor să fie indexate la Euribor și Robor (Ordonanța 50 pentru companii).

Ce acțiuni din domeniul resurselor umane pot duce la o creștere economică de 5%

Resurse umane

Definiție resurse umane

: totalitatea popu­lației apte de muncă în com­panii, în admi­nistrație, în orga­nizații neguver­namentale sau pe cont propriu.

Situația actuală

- Din 10 milioane de persoane apte de muncă, doar 5 milioane sunt salariate.

- Doar 14% din populația între 15 și 74 de ani are studii superioare, față de 24% media la nivelul Uniunii Europene.

- Din 5 milioane de salariați, 1,2 milioane lucrează la stat.

- De patru ani, 50% din generația de 18 ani (190.000 de persoane o ge­nerație) este respinsă la BAC, deci se acumulează milioane de tineri fără șanse pe piața muncii, apți numai pentru slujbe subcalificate.

- 30% din populația activă este ocupată în agri­cultură, față de doar 5% media în Uniunea Europeană.

Principii de acțiune

- Principiul creșterii clasei de mijloc și al creșterii salariilor.

- Principiul trecerii de la sectorul primar (agricultură) la cel terțiar (servicii, IT de exemplu) într-o singură generație.

- Principiul diminuării proporției României „asistate” și al încurajării României care produce valoare adăugată.

- Principiul atragerii în câmpul muncii al pensionarilor (sub 60 de ani).

Acțiuni de resurse umane

- Există azi peste 200.000 de români care câstigă peste 1.000 de euro net pe lună; cum facem să ajungem la un milion?

- Programul „a doua casă la țară“ pentru familiile cu copii prin care să fie susținută clasă de mijloc să investească în sectorul rural și să își reducă cheltuielile cu mâncarea.

- Stoparea cheltu­ielilor primăriilor pentru spații verzi și alocarea acestora în investiții în școli moderne, pe spații largi (campusuri școlare).

- Atragerea selectivă a investitorilor străini.

- Revenirea la sistemul școlilor profesionale în sectoarele in­dus­triale căutate (auto, meta­lurgie, petrochimie, tutun).

- Un program de investiții masive în educația IT&C;, care să creas­că de cinci ori numărul de absol­venți de IT&C; în următorii 10 ani.

- Șansa României este trecerea de la sectorul primar (agrar) direct la cel terțiar - servicii (dar nu comerț!) și cu valoare adaugată (servicii IT).

- Creșterea salariilor miniștrilor la 5.000 de euro net pe lună și 10.000 de euro premierul și președintele.

- Azi sunt numai 5 milioane de salariați la 5,2 mil. pensionari; acest raport trebuie inversat în următorii 5 ani printr-o stra­te­gie care să cuprindă: instituirea unui CAS special pentru com­pa­niile mici, cu până în 10 an­ga­jați, la jumătate față de cel normal timp de 3 ani, până se pun pe picioare ca afaceri, atragerea în câmpul muncii a pensionarilor, un CAS special pentru angajații din mediul rural care semnează contracte; există 1,7 milioane de „lucră­tori agricoli“ în mediul rural.

Sursa:
Ziarul Financiar