Conferința ZF Energie: Firmele românești de energie trebuie să-și asume singure rolul de a deveni puternice în regiune. România este țara cu cea mai puternică producție de gaz și de petrol din regiune, dar companiile sale sunt cele mai slabe

România este țara cu cea mai puternică producție de gaz și de petrol din regiune, dar companiile sale sunt cele mai slabe.

Companiile ridicate de antre­prenori în energie acu­ză faptul că în cadrul lici­tațiilor pentru achizi­ția de echipamente sau servicii firmele locale sunt dezavan­ta­jate uneori în fața rivalilor străini, în anumite cazuri fiind incluse spe­cificații tehnice inutile doar pentru a fi înclinată balanța înspre marile grupuri de profil.

Investitorii care și-au asumat ris­curi pentru a ridica centrale în coge­nerare pentru a moderniza siste­mul de încăl­zire centralizată se con­fruntă la rândul lor cu probleme cau­zate de birocrație, nu de factori ope­raționali, iar pro­du­cătorii de ener­gie acuză barierele la ex­port.

Domeniul energetic, un business de 30 de miliarde de euro, încheie anul 2015 fără o strategie sau un sistem de redevențe nou, deși ambele au fost promise de autorități.

Ca răspuns, mediul de afaceri spu­ne că nici măcar nu mai sunt nece­sa­re aces­te lucruri, dar trebuie să existe mă­car o viziune despre modul în care Ro­mâ­nia ar trebui să-și folosească re­sur­se­le. Aceasta a fost una dintre conclu­zi­ile conferinței organizate de ZF „Cum trans­formăm independența ener­getică a României în prosperitate economică.“ Partenerii evenimentului au fost CEZ, Grup Servicii Petroliere, Nuclearelec­tri­ca și Pachiu și Asociații.

Depolitizarea managementului, sta­bilirea unor proiecte de investiții ma­jore, debirocratizarea sistemului sau mă­car aplicarea prevederilor în vi­goare ar fi alți pași pe care auto­rită­țile ar tre­bui să-i facă pentru ca România să beneficieze mai bine de resursele sale.

România este țara cu cea mai mare pro­ducție de petrol din regiune, de pa­tru ori mai mare decât cea a Poloniei, și ocupă poziția fruntașă și la extracția de ga­ze, potrivit statisticilor europene în care nu este inclusă și Ucraina.

Totoda­tă, România are a doua cea mai mare ca­­pacitate de producție a energiei elec­tri­ce, prima poziție fiind ocupată de aceas­tă dată de Polonia.

În ciuda resurselor de indiviat pe care România le are, la nivel regional piața locală a reușit să rămână un jucă­tor modest, doar o companie, OMV Petrom, intrând în topul celor mai mari 15 firme energetice regionale în­toc­mit de consultanții de la Deloitte.

Mai mult, deși anul acesta piața lo­cală a devenit aproape independentă de im­porturile de gaze, situația a fost gene­rată mai ales de reducerea con­sumului din sectorul chimic.

Problema este că deși din Marea Neagră vin vești bune privind poten­țialul de resurse, pe masă nu apare nici­un plan prin care acestea ar putea fi procesate intern. În schimb se lu­crează intens la modalități de export.

„Trebuie să lași companiile să acționeze după interesul lor. Treaba guvernului este să creeze piețe, nu strategii. Să nu cădem în mirajul că strategia energetică e un miracol și vom vedea apoi firme românești că se extind în regiune“, a spus Laurențiu Pachiu, managing partner la Pachiu și Asociații, în conferința organizată de ZF „Cum transformăm independența energetică a României în prosperitate economică.“ Partenerii evenimentului au fost CEZ, Grup Servicii Petroliere, Nuclearelectrica și Pachiu și Asociații.

„Orice guvern trebuie să stimuleze apariția de piețe, asta creează bunăstare. Ce trebuie să facă acest guvern e să realizeze importanța sectorului energetic. Strategia ar trebui să stabilească reguli clare de piață și să lăsăm companiile să exploateze oportunitățile“, spune Pachiu.

Corneliu Bodea, acționar al ABBC Group (fostul Adrem Invest), firmă înființată împreună cu fratele său și care a ajuns la afaceri de 50 mil. euro, inclusiv din contracte cu SUA sau China, a spus că înainte de a vorbi de o strategie energetică, ar trebui ca autoritățile să se gândească la ce vor să obțină.

„O strategie se bazează pe o viziune. Noi vorbim mai mult de strategie, nu de viziune“, a afirmat Bodea.

Investiții necesare, dar care au probleme

ABBC Group include mai multe firme active în domenii pre­cum furnizarea de echipamente și soluții pentru industria me­talurgică, instalarea de contoare inteligente pentru com­panii precum CEZ, dar și producția de energie. În 2013, com­pania a devenit proprietarul celei mai mari centrale pe bio­masă din România în urma unei investiții de peste 90 de mil. euro în Suceava, unitate care ar fi trebuit să rezolve pro­ble­mele privind asigurarea de agent termic din oraș. Deși în re­pe­tate rânduri s-a subliniat necesitatea investițiilor în do­me­niul încălzirii centralizate, proiectul nou de la Suceava se con­fruntă cu probleme. Proiectul poate beneficia în totalitate de schema de sprijin pentru producerea de energie pe bază de bio­masă doar dacă de la Ministerul Mediului este emis un cer­tificat de origine care să ateste că deșeurile folosite în pro­ducția de energie provin din procesarea lemnului românesc.

„Noi avem declarație pe propria răspundere din partea furnizorului și totuși avem această problemă, or, eu nu știu ce este mai puternic decât declarația pe propria răspundere“, a completat Corneliu Bodea.

Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, firma care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a men­ționat la rândul său problemele cu care producătorii se con­fruntă în realizarea exportului de energie, reglementările în vigoare obligându-i să-și vândă energia numai pe bursa OPCOM.

„Ce vedem azi este consecința faptelor noastre. Co­m­panii precum CEZ sau E.ON, la care noi ne uităm cu ad­mi­rație, nu s-au trezit dintr-odată că sunt jucători regionali. Noi trebuie să învățăm să vindem și pe alte piețe. Nu ne trebuie neapărat un document, ci o viziune“, a afirmat Lulache.

Potrivit lui Răzvan Nicolescu, lead advisor în practica de energie din Deloitte, dacă va exista o nouă strategie ener­getică, ea va trebui să cu­prindă unu sau maximum două obiective proritare de in­vestiții. Până atunci însă, im­portant este „să trecem peste aceast iarnă.“

Dar nu doar produ­că­torii de energie se confruntă cu pro­bleme. Cristian Se­co­șan, direc­torul general al Rom­electro, unul dintre cei mai mari con­tractori de proiecte energetice, spune că furnizorii locali de servicii sau echipamente au pro­bleme în lici­tații, unde balanța înclină de cele mai multe ori către marile grupuri străine. „Ni se cere experiență, dar cum ajungi să ai experiență dacă nu câștigi contracte? Sunt situații în care în anunțurile de licitații sunt introduse anumite specificații tehnice, uneori fără a fi cu adevărat utile, astfel încât doar anumite categorii de furnizori se pot înscrie. Dorința noastră, a Romelectro, este să reușim să coagulăm un hub de companii românești de profil, să încercăm să ne completăm, astfel încât să avem o prezență mai puternică pe plan local, dar și la export“, a spus Secoșan.

Revoluția nu vine din producerea electricității, ci din rețelele inteligent

e

Precedenta strategie energetică națională, asumată de guvern în 2007, dar depășită imediat după ce a intrat în vigoare de torentul de schimbări aduse în toată lumea de criza eco­nomică și financiară apărută în 2008, punea accentul pre­pon­derent pe zona generării de electricitate. La acel moment, era de înțeles, având în vedere că „economia duduia“, iar ce­rerea de curent era în creștere. În prezent însă, cererea de ener­gie abia își revine după șocul din 2009. Mai mult, dis­pariția unor consumatori de talie mare, dar și nume­roa­sele pro­iecte de eficientizare derulate de consu­matorii im­portanți pun presiune pe cerere. Potrivit lui Bodea, ar fi o idee bună folosirea aparentei supracapacități de producere a ener­giei pentru încălzire. Însă ceea ce ar schimba cu adevărat fața sistemului energetic ar fi rețelele inteligente.

„Revoluția în energie nu vine din producție, ci din inte­li­gența rețelelor. Asta deschide noi perspective sistemelor ener­getice și duce la schimbarea viziunilor și strategiilor sta­telor în sectorul energetic. Problema e legătura între pro­ducție și consum. Cinci ani e un termen scurt, dar în 10-20 ani cred că  circa 30% din generare vor veni din centrale de 5 MW sau mai mici de 1 MW“, crede Bodea.

Independența energetică nu aduce prosperitate. Securitatea energetică însă da

În opinia lui Cristian Secoșan, director general al com­paniei Romelectro, problema nu este că statul este acțio­nar în companii energetice, pentru că există destui mana­geri com­petenți în  companii de stat. Problema este dată obiectivele uneori neclare pe care statul le fixează acestor companii.

„Independența e un lucru bun, dar cam utopic, ne trebuie mai degrabă securitate energetică. Independența nu aduce neapărat prosperitate, asta este adusă de securitatea ener­ge­tică“, a adăugat Secoșan.

Din perspectiva lui Nicolescu, companiile românești tre­buie să înceapă să își asume un rol în businessul regional, pentru că oportunități sunt, iar producătorii români de ener­gie au dreptul să vândă direct la export.

„Producătorii au dreptul și e normal să vândă pe alte piețe. Acum un an Hidroelectrica inaugura un birou la Buda­pesta, apoi ANRE i-a amendat că vindeau acolo. În pe­rioa­da următoare producătorii trebuie să aibă aceleași drep­turi ca traderii pe partea de comercializare“, a spus Nicolescu.

O altă idee enunțată de Nicolescu care ar putea dinamiza peisajul energetic local ar fi sporirea concurenței din do­me­niul distribuției de electricitate, un monopol în acest moment ges­tionat de CEZ, Enel, E.ON și Electrica.

„Este un domeniu care trebuie privit cu calm, dar nu tre­buie excluse idei precum organizarea unor licitații pentru aceste licențe, la un anumit număr de ani, în funcție de obiec­tive de performanță stabilite în mod clar“, a mai spus Nicolescu.

Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica

„După aderarea la UE, a fost exagerarea noastră cu unbundlingul (separarea activităților de distribuție de cele de furnizare a energiei - n. red.). Am separat totul, ceea ce E.ON sau CEZ, companii la care noi ne uităm cu admirație, au avut privilegiul de a nu fi puse în situația asta. Noi, producătorii de energie avem posibilități limitate de acțiune, putem funcționa doar în România. Nu putem exporta, deși avem excedent de capacitate și scade consumul. Ce facem cu acest excedent? Să devii jucător regional trebuie să începi de undeva. Nici CEZ sau E.ON nu s-a trezit dintr-odată regional. Trebuie să învățăm să vindem și pe alte piețe. Toți avem nevoie de mai multă rigoare, iar de la autorități așteptăm să își facă minimal treaba, pentru că știm ce avem de făcut. Avem șansa, resursa și knowldege-ul să reușim. Nuclearelectrica e victima situației că au dispărut mulți producători români de echipamente, nu mai avem piese de schimb, pentru mentenanță, de aceea ne ducem spre producătorii mari și vom rămâne cu ei, pentru că e complicat să tot schimbi furnizorii de piese de schimb pentru o centrală nucleară.“

Laurențiu Pachiu, managing partner la Pachiu și Asociații

„Important e ca orice guvern să pună domeniul energetic acolo unde îi e locul. În această zonă de graniță cu estul sistemul energetic este o prioritate pe agenda marilor jucători internaționali. Nu mai trebuie bariere artificiale în calea investițiilor. Orice guvern trebuie să stimuleze apariția de piețe, asta creează bunăstare. Ce trebuie să facă acest guvern este să realizeze importanța sectorului energetic. Trebuie să lași companiile să acționeze după interesul lor. Strategia ți-o dă piața, pentru un agent economic strategia lui depinde de oportunitățile din piață. Nu e nevoie de niciun document programatic. Strategia ar trebui să spună ca statul să nu se mai bage în companii, să stabilim reguli clare de piață și să lăsăm companiile să exploateze oportunitățile din piață. Să nu cădem în mirajul că strategia energetică e un miracol și vom vedea apoi firme românești expansive.“

Răzvan Nicolescu, lead advisor în practica de energie din Deloitte

„Un sistem mai concurențial pe zona de distribuție ne-ar ajuta ca piață. O dată la 10-15 ani putem să facem o licitație și să alocăm licențe de distribuție pe rețelele care sunt ale statului. Acest model se discută deja la nivel european în mai multe țări și e posibil să apară devzoltări. Să nu ne ferim de un astfel de model, putem discuta.“ „Soluția e reorientarea către tineri și formarea unei generații noi de oameni care să lucreze în energie. Trebuie să îi încurajăm și să avem răbdare. De la guvern aștept o reorientare către investiții, o preocupare privind scăderea demografică dramatică, discrepanța de dezvoltare între regiuni. Suntem a treia țară din UE ca independență energetică, ne-am stabilit deja ținta de energie verde, ne putem uita în ochii oricui cu demnitate. Suntem singurii din UE-28 care putem produce mai multă energie decât consumăm.“

Cristian Secoșan, director general al Romelectro

„Ni se cere experiență, dar cum ajungi să ai experiență dacă nu câștigi contracte? Sunt situații în care în anunțurile de licitații sunt introduse anumite specificații tehnice, uneori fără a fi cu adevărat utile, astfel încât doar anumite categorii de furnizori se pot înscrie. Dorința noastră, a Romelectro, este să reușim să coagulăm un hub de companii românești de profil, să încercăm să ne completăm, astfel încât să avem o prezență mai puternică pe plan local, dar și la export. Pe de altă parte, problema este că ne și confruntăm cu o sărăcire a ofertei industriale românești. Din păcate, ce se produce în România în zona de generare a energiei electrice și a producției de gaze naturale e destul de puțin. Eu caut tehnologie în afara țării, pentru că în România nu prea există. Nu cred că e un tren pierdut definitiv, mai sunt câteva vagoane care trec prin gara asta, dar e greu să îți imaginezi renașterea unor companii românești mari în sectorul echipamentelor.“

Corneliu Bodea, acționar al ABBC Group (Adrem Invest)

„O strategie se bazează pe o viziune. Noi vorbim mai mult de strategie, nu de viziune. Ar trebui să se acorde mai multă atenție energiei termice, pentru că este în strânsă legătură de energia electrică. Putem echilibra sistemul energetic prin folosirea energiei electrice la încălzire, asta e o idee foarte bună și fezabilă. Revoluția în energie nu vine din producție, ci din inteligența rețelelor, care pleacă de la un contor inteligent. Asta deschide noi perspective sistemelor energetice și duce la schimbarea viziunilor și strategiilor statelor în sectorul energetic. Problema e legătura între producție și consum. Poate că cinci ani este un termen prea scurt, dar în 10-20 ani cred că circa 30% din generarea de electricitate vor veni din centrale de 5 MW sau cu puteri de sub 1 MW.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Carol Dan