După ani de austeritate, de experimente și transformări economice care au făcut din Finlanda “noul bolnav” al Europei, autoritățile din această țară ar putea acorda tuturor cetățenilor un venit minim de bază neimpozabil de 800 de euro pe lună, potrivit The Telegraph.Conform propunerilor redactate de Instituția pentru Asigurări Sociale din Finlanda (Kela), acest venit minim de bază ar înlocui toate celelalte plăți în contul beneficiilor sociale, și ar fi acordat tuturor adulților indiferent dacă aceștia au sau nu alt venit.
Propunerile au drept obiectiv simplificarea sistemului de asigurări sociale și încurajarea cât mai multor șomeri să accepte slujbe temporare.
Rata șomajului din Finlanda se situează în prezent la niveluri record, iar venitul de bază este menit să încurajeze mai mulți oameni să redevină activi pe piața muncii.
Peste 10% din forța de muncă din Finlanda este în prezent neocupată, rata situându-se la 22,7% în cazul tinerilor. Potrivit unui sondaj comandat de Kela, aproape 69% din populația Finlandei susțin ideea introducerii unui venit de bază.
Criticii avertizează că un astfel de venit ar descuraja oamenii să-și caute de muncă și ar duce în sus rata șomajului. Cei care susțin introducerea venitului de bază dau ca exemplu experimente anterioare de acest gen care s-au dovedit de success.
Premierul finlandez Juha Sipila sprijină ideea, spunând: “Pentru mine, venitul de bază înseamnă simplificarea sistemului de asigurări sociale”.
Venitul de bază va costa Finlanda aproximativ 46,7 miliarde de euro pe an dacă va fi implementat în întregime. Propunerile Kela vor fi făcute publice oficial în noiembrie 2016.
Orașul olandez Utretch intenționează de asemenea să introducă un venit de bază, deși doar pentru cei care primesc beneficii sociale. Și Elveția ar putea lua o decizie similară, un referendum urmând să fie organizat în acest sens anul viitor.
Finlanda a fost unul dintre cei mai duri critici ai Greciei în timpul crizei datoriilor din această țară, blamând-o pentru eșecul înregistrat în a implementa reforme menite să-i revitalizeze economia.
Acum, țara nordică se luptă să-și curețe propriile finanțe în încercarea disperată de a depăși o recesiune de trei ani ce l-a determinat pe ministrul de finanțe al țării s-o caracterizeze drept „bolnavul Europei”, potrivit Reuters.
Eforturile premierului Juha Sipila de a reduce numărul sărbătorilor și salariile au generat uriașe greve și proteste, în timp ce o amplă reformă în sectorul sănătății a scos la suprafață diviziunile ideologice din interiorul guvernului său de coaliție.
Au existat chiar și apeluri pentru o dezbatere în parlament cu privire la oportunitatea ieșirii Finlandei din zona euro pentru a permite țării să-și devalorizeze moneda în scopul impulsionării exporturilor, semn clar al frustrării ce cuprinde țara.
Premierul trebuie să implementeze reforme majore pentru a spori competitivitatea și încuraja creșterea economică, încercând în paralel să mulțumească sindicatele pentru a evita noi greve și acorduri costisitoare în ceea ce privește salariile anul viitor.
Atât șomajul, cât și datoria publică sunt în creștere într-o țară afectată de costuri ridicate cu forța de muncă, declinul diviziei de telefoane a companiei fanion Nokia și recesiunea din Rusia, una dintre cele mai mari piețe de export a acesteia.
Iar, în condițiile unei îmbătrâniri rapide a populației, economiștii spun că perspectivele sunt sumbre pentru Finlanda, care și-a pierdut ratingul de credit triplu A și se confruntă cu cea mai lungă perioadă de declin economic de la cel de-al doilea război mondial.
Sipila, care a avertizat că Finlanda ar putea fi următoarea Grecie, vizează reduceri de cheltuieli de 10 miliarde de euro anual până în 2030.
În acest scop, guvernul intenționează să reformeze sectorul medical, guvernele locale și piețele muncii pentru a impulsiona creșterea ratei ocupării forței de muncă și competitivitatea exporturilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu