
„În toate marile capitale ale lumii, locul de ieșit se află în mod tradițional în centrul orașului, și nu cred că se va muta acest lucru în cazul Bucureștiului. Cred mai degrabă că vor avea loc renovări, dar nu cred că centrul istoric va dispărea din forma lui actuală. Nu mă pot gândi la o zonă unde să se închege lucrurile la fel de bine“, a spus pentru ZF Andrei Văcaru, capital markets consultant & head of research în cadrul JLL România.
Andrei Văcaru, care lucrează de aproape nouă ani în cadrul JLL România, spune că există și alte zone care au infrastructura de specialitate – Piața Romană, zona Lahovari și Piața Amzei –, însă „acolo nu sunt la fel de multe spații și la fel de bine închegate“. „Nu ai unde să deschizi bar lângă bar, club lângă club. Mai mult, pentru a se crea centrul vechi în forma lui actuală au fost necesari circa șapte ani, așa că eu cred că în centrul vechi vom vedea renovări și consolidări.“
Unii dintre proprietarii localurilor închise spun că momentan negociază mutarea, fie tot în centrul istoric, dar în clădiri fără bulină roșie, fie în alte zone din Capitală.
Alții spun că încă analizează viitoarea mișcare în condițiile în care nu vor să plece din zona unde sunt acum.
Pariu pe zona Bulevardului Unirii
Localurile închise săptămâna trecută sunt City Grill Lipscani, Trattoria Buongiorno de pe Strada Franceză (ambele din grupul City Grill), Biutiful (parte a grupului Fratelli), Terasa Argentin, Club Fire și restaurantul Bon Bouche, potrivit datelor furnizate de companii și de Octav Dură, președintele Asociației comercianților din centrul istoric al Bucureștiului.
„În zona Bulevardul Unirii, în zona fântânilor există spații generoase, care să permită dezvoltarea unu astfel de pol de restaurante, baruri și cafenele. Pentru acest lucru însă ar trebui să existe interes din partea administrației locale“, spune și Dani Caramihai, unul dintre acționarii grupului Fratelli. Compania lui a închis barul Biutiful din centrul vechi, mutându-l pe strada Glodeni, în apropierea unui club Fratelli. Acesta era amplasat într-o clădire cu bulină.
În prezent centrul istoric al Capitalei găzduiește circa 200 de puncte de alimentație, dintre care circa 150 sunt restaurante și cafenele, potrivit jucătorilor din piața de profil. Doar 14 clădiri sunt însă încadrate la clasa 1 de risc seismic, potrivit lui Octav Dură.
„Fără implicare din partea statului nu se poate să fie restaurat centrul vechi . Este nevoie de finanțare și de finanțare fără dobândă, iar acest lucru se poate cu ajutorul autorităților. Dacă se va respecta și pune în aplicare legea în forma ei actuală, am putea vedea dispariția centrului vechi în forma lui actuală, iar acest lucru ar însemna un deserviciu pentru București. Centrul vechi este un punct de atracție pentru turiști, acesta fiind cel care a pus de fapt Capitala pe harta city-break-ului european. Sunt însă de părere că acele localuri care funcționează în condiții fundamental improprii trebuie închise și mutate. Închiderea centrului vechi însă va însemna nu doar pierderi pentru mediul de business, ci și pentru stat pentru că pierde banii din taxe, fie ei TVA, salarii sau profit“, spune Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama.
Antreprenorul este prezent în centrul vechi, însă spune că niciuna dintre clădirile unde el este prezent nu are bulină roșie. „Clientul dacă vede că nu ești sigur, că nu ai asigurare sau că ești într-o clădire care nu se ține bine, te va amenda el. În timp genul acesta de lucruri se triază.“ În opinia antreprenorului român, un nou pol de restaurante, cafenele și baruri s-ar putea dezvolta și în zona Floreasca și în nordul Bucureștiului, ambele zone de interes.
„Totuși, centrul istoric este unic. Nu există nicăieri în București o zonă similară, pietonală, bine poziționată, cu o astfel de atmosferă.“ În opinia lui Mahu, ar putea să se dezvolte un alt pol de profil și în zona fântânilor de la Piața Unirii, cu continuare până la Palatul Parlamentului, însă pentru acest lucru ar trebui ca zona să devină pietonală. „Și pentru acest proiect este însă nevoie de implicarea Primăriei.“
Zonele de birouri pot fi un adevărat magnet
Centrul vechi a început să se dezvolte la mijlocul anilor 2000 după mai mulți ani în care zona era caracterizată de clădiri dărâmate, de câini fără stăpân și de oameni fără locuință.
În ultimii ani zona a devenit cel mai fierbinte pol pe o piață totală care găzduiește 3.400 de restaurante, cafenele și baruri, cu afaceri anuale de aproape 2,5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piață pentru jucătorii locali din HoReCa. Bucureștiul este cea mai bună piață pentru jucătorii din această industrie, având în vedere că salariul mediu depășește 2.500 de lei net pe lună în București, fiind cu aproape 40% mai mare față de media înregistrată la nivel național, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
„Nu putem recrea centrul vechi. Putem însă să vedem reorientarea unor comercianți către clădirile de birouri bine poziționate, cum sunt cele din zona Aurel Vlaicu – Pipera. Tot ce se construiește nou acum în zona de nord a Bucureștiului are și o componentă de retail sau HoReCa, în special la parter și mezanin. O să vedem de asemenea mutări în hale și zone semi-industriale, mai puțin populare acum“, crede Oana Iliescu, managing director al firmei de consultanță imobiliară DTZ Echinox. Ea adaugă faptul că și zona Unirii s-ar putea dezvolta dacă devine pietonală, fiind un important pol de trafic și beneficiind de spații generoase. „Din centrul vechi însă nu vor dispărea toate localurile, doar se va curăța zona. Centrul vechi va rămâne.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu