Zdrobirea yuanului, ultimul mare pariu din viața lui Soros

Câștigarea pariului contra Băncii Angliei și lirei sterline în 1992 i-a adus lui George Soros bani și faimă mondială. Forța speculatorilor a fost atât de mare încât guvernul britanic a retras lira din Mecanismul European al Ratelor de Schimb, anticamera euro.

Acum, unele dintre cele mai mari nume ale industriei fondurilor de hedging pun presiuni din ce în ce mai mari pe moneda Chinei, yuanul, creând premisele unei confruntări dure între Wall Street și liderii celei de-a doua mari economii a lumii. Soros nu face niciun secret din faptul că pariază contra monedei chinezești, scrie Wall Street Journal.

Hayman Capital Management și-a vândut cea mai mare parte a investițiilor în acțiuni, materii prime și obli­gațiuni pentru a se concentra pe po­ziții short contra monedelor asiatice, incluzând yuanul și dolarul Kong Kongului. Acesta este cel mai mare pariu pe care firma cu sediul în Dallas îl face de la pariul profitabil făcut cu ani în urmă împotriva pieței rezi­den­țiale americane.

Kyle Bass, director al Hayman, crede că yuanul s-ar putea deprecia cu până la 40% în următorii trei ani.

Traderul miliardar Stanely Druckenmiller și managerul de fonduri de hedging David Tepper și-au stabilit la rândul lor poziții împotriva yuanului, iar Greenlight Capital al lui David Einhorn deține opțiuni pe deprecierea yuanului.

Pariurile vin într-o perioadă extrem de delicată pentru liderii chinezi. Guvernul țării luptă pe mai multe fronturi pentru a evita o aterizare dură a economiei, a face față unui sistem bancher adânc îndatorat și a controla tranziția economiei către o creștere bazată pe consum.

Așteptările de depreciere a yuanului au generat un val de retrageri de capital din partea cetățenilor chinezi și a investitorilor străini. Deși încă se laudă cu cele mai mari rezerve valutare, de 3.300 de miliarde de dolari, China s-a confruntat cu ieșiri enorme de capital în ultimele luni.

Fondurile de hedging pariază că țara va permite monedei locale să se deprecieze în continuare pentru a stopa hemoragia de capital și a resuscita economia.

Efortul este mult mai riscant, însă, decît în cazul unei monede a cărei valoare este stabilită de piață. La începutul acestui an, instituțiile de stat chineze au cumpărat un volum atât de mare de yuani pe piața din Hong Kong, unde străinii îți plasează cea mai mare parte a pariurilor, încât costurile de finanțare overnight au urcat puternic la 66%, făcând dificilă finanțarea pozițiilor short și împingând yuanul mult în sus.

Situația s-a complicat după ce miliardarul George Soros a anunțat că pariază împotriva monedelor asiatice.

Câteva zile mai târziu, un comentariu a fost publicat de agenția de știri de stat Xinhua, avertizând că „speculatorii radicali“ care încearcă să parieze împotriva monedei chineze vor „suferi pierderi uriașe“ în condițiile în care autoritatea monetară chineză ia „măsuri eficiente de stabilizare a valorii monedei“.

Comentariul i-a făcut pe unii manageri de fonduri să-și stopeze pariurile împotriva yuanului. Unii și-au restrâns sau chiar au renunțat la astfel de pariuri, în timp ce alții spun că se uită cu interes la alte monede asiatice pentru a face pariuri similare.

Pariurile împotriva yuanului au luat amploare din august anul trecut, când banca centrală chineză a devalorizat în mod neașteptat moneda cu 2% în raport cu dolarul american. Mișcarea a alimentat speculații că Beijing-ul va fi nevoit în cele din urmă să decupleze yuanul de dolar și să urmeze exemplul altor țări în a-și devaloriza moneda pentru a stimula creșterea economiei.

Printre firmele care au câștigat de pe urma pariurilor împotriva yuanului se numără Scoggin Capital Management și Emerging Sovereign Group al Carlyle Group, potrivit unor surse familiare cu situația.

Din august, China a impus diverse reglementări pentru a stabiliza cursul și a stăvili ieșirile de capital, iar oficialii chinezi au arătat că nu încearcă să slăbească yuanul pentru a câștiga un avantaj asupra partenerilor comerciali, invocând necesitatea evitării unei spirale dăunătoare de devalorizări competitive. China încă își poate stimula economia prin intermediul unor politici de natură fiscală, spun economiștii.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cătălina Apostoiu