Bancherul cu cea mai lungă istorie de rate negative: Se poate și mai jos

Niciun alt bancher central nu are mai multă experiență în ceea ce privește ratele negative ale dobânzii decât Lars Rohde, scrie Bloomberg.

Ca guvernator al Danmarks Natio­nal­bank, Rohde conduce o instituție de politică monetară care și-a menținut ratele sub zero în cea mai mare parte a ultimilor aproape patru ani. Acesta spune chiar că așteptările pieței ca rata Danemarcei să nu redevină pozitivă până în 2019 ar putea fi corecte.

În cea mai mare parte a anului 2015, rata de referință în Danemarca a fost de minus 0,75%, ca parte a unui pachet de măsuri menite să susțină pegul coroanei daneze față de euro și să-i țină departe pe speculatori. Însă acest nivel nu repre­zintă „limita de jos“, a declarat Rohde recent.  Comentariile acestuia survin în contextul în care un număr în creștere de bancheri centrali din ce în ce mai disperați la nivel mondial recurg la rate negative ale dobânzii ca mijloc de impulsionare a creditării și creșterii. Până acum, BCE, Elveția, Suedia și Banca Japoniei s-au alăturat Dane­marcei în a urma politica ratelor negative. Chiar și președinta Fed Janet Yellen a declarat că banca centrală americană „se uită“ la rate negative.

Rohde spune că merită remarcat faptul că ratele negative funcționează foarte mult asemenea ratelor pozitive foarte scăzute. Acesta adaugă că Dane­marca nu a înregistrat „foarte multe efecte secundare“ ale acestei politici. Cel mai mare creditor al țării, Danske Bank A/S, a înregistrat chiar profituri record în 2015, iar acțiunile sale au performat mai bine decât cele ale majorității rivalilor săi europeni.  Spre deosebire de Elveția, Dane­marca a fost capabilă să-i țină la distanță pe speculatori, iar Rohde a încercat să normalizeze politica monetară.

Acesta a majorat rata de depozit în ianuarie, aducând-o la minus 0,65%.

Însă Danemarca este o economie mică, deschisă, iar politica sa monetară este în ultimă instanță dictată de BCE. Dacă președintele Mario Draghi decide să lanseze și mai multe stimulente, Danemarca dispune de mijloacele necesare pentru a urma o cale similară, a declarat Rohde.

Până acum, eforturile băncii centrale de a-și susține regimul monetar s-au dovedit a fi de fapt profitabile. Pe lângă reducerile extreme de rate, Danemarca a fost obligată să-și majoreze rezervele valutare în 2015 până când acestea au ajuns să reprezinte aproximativ 40% din PIB. A fost generate aproximativ 2 miliarde de coroane (300 milioane de dolari) din tranzacții concentrate pe susținerea pegului coroanei față de euro. Profitul total pe 2015 a fost de 3,6 miliarde de coroane.

Norvegia reduce dobânzile, nu exclude rate negative

Banca centrală a Norvegiei și-a redus rata de referință a dobânzii la un minim record și a indicat că este pregătită să-și relaxeze în continuare politica monetară pentru a evita o recesiune în cel mai mare producător de țiței al Europei occidentale, potrivit Bloomberg. Rata dobânzii a fost redusă cu 25 de puncte bază până la 0,50%, iar banca centrală norvegiană a anticipat că rata va ajunge la 0,2% în primul trimestru al anului viitor. „Actualele perspective pentru economia norvegiană sugerează că rata de politică monetară ar putea fi redusă în continuare în decursul acestui an“, se arată într-o declarație a guvernatorului Oeystein Olsen. Banca a avertizat de asemenea că nu poate exclude o rată negativă în cazul în care economia ar fi expusă unor „noi șocuri majore“. Economia Norvegiei a stagnat în semestrul al doilea al anului trecut, iar companiile petroliere ale țării își adâncesc reducerile de investiții, amenințând să împingă în sus rata șomajului. (Cătălina Apostoiu)

Elveția își menține neschimbate ratele negative

Banca centrală a Elveției și-a menținut ratele negative neschimbate în pofida pachetului extins de stimulente anunțat de Banca Centrală Europeană, ceea ce ar putea determina noi aprecieri ale francului elvețian în raport cu euro, scrie Wall Street Journal. Decizia, așteptată de economiști, evidențiază provocarea pe care o are în față banca elvețiană, care se confruntă cu o monedă puternică și prețuri de consum în scădere în contextul în care dispune de puțin spațiu pentru relaxarea în continuare a politicii. Banca centrală a Elveției și-a menținut rata de depozit la minus 0,75%, spunând că va continua să intervină pe piețele monetare pentru a slăbi francul, care rămâne „semnificativ supraevaluat“. (Cătălina Apostoiu)

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru