Mario Draghi a salvat zona euro de două ori, iar acum un mix de pericole interne și externe zonei euro îl pun pe președintele Băncii Centrale Europene, angajat într-o luptă epică cu deflația, din nou în poziția de ultim apărător al uniunii monetare. Arsenalul și terenul de acțiune îi sunt mai limitate ca niciodată.Când Banca Reglementelor Internaționale, banca băncilor centrale, avertizează că „se adună nori de furtună“ pentru economia mondială, iar încrederea în puterea vindecătoare a băncilor centrale scade, din Germania vin vești descurajatoare: comenzile pentru fabrici s-au redus în ianuarie pentru a doua lună consecutivă.
Germania este motorul de creștere economică al zonei euro. Apoi în Spania, una din țările cel mai dur lovite de criză, relansarea economică este frânată de o criză politică. Din cauza ei oamenii de afaceri și managerii com-paniilor își amână investițiile. Grecia, eterna problemă a zonei euro, a revenit din nou în actualitate cu spaima spaimelor pentru uniunea monetară: Grexitul. De asemenea, una din puținele arme pe care BCE le mai are la dispoziție în lupta cu deflația și cu anemia economică, dobânzile negative, amenință profitabilitatea băncilor, mai ales a celor din regiunile „calamitate“ din sud-estul Europei. Băncile sunt o altă verigă slabă a zonei euro.
În Germania, comenzile pentru fabrici s-au contractat cu 0,1% în ianuarie, în raport cu luna anterioară, când au scăzut cu 0,2%, potrivit datelor ministerului economiei de la Berlin. Chiar dacă nivelul extrem de scăzut al șomajului stimulează cererea internă, încrederea șefilor de companii a fost erodată de volatilitatea de pe piețe și de temerile că revenirea economică a zonei euro își pierde din forță. Rata inflației din Germania, cea mai mare economie europeană, a decelerat în ianuarie la -0,2%, cel mai redus nivel dintr-un an.
În ceea ce privește Grecia, guvernul de la Atena, copleșit de valuri de imigranți care încearcă să ajungă în țările bogate ale Europei, cere mai mult timp pentru atingerea obiectivelor bugetare cerute de creditorii interna-ționali, de ai căror bani depinde. Germania nu vrea să audă de astfel de propuneri. Ieri a avut loc o reuniune Eurogroup cu tema Grecia și trecerea în revistă a progresului făcut de Atena cu reformele cerute de creditori. De rezultatul analizei, amânată de dispute legate de reforma sistemului de pensii, depinde deblocarea unei noi tranșe din banii de bailout.
În acest context, boardul BCE se va reuni joi pentru a decide politica monetară a instituției. Unii observatori din piață cred că miza este soarta zonei euro, la fel cum a fost în 2012, când Draghi a adus calm pe piețe promitând că va face „tot ce va fi nevoie“ pentru a salva euro, și în ianuarie 2015, când banca a lansat un program masiv de achiziții de active, scrie The Wall Street Journal.
Peter Praet, membru al boardului executiv al BCE, a explicat că în joc este credibilitatea băncii centrale.
„Este clar că efectul politicii monetare ultrarelaxate a avut succes într-un grad limitat. Dar tot credem că Draghi va face tot ce-i stă în putere pentru a atinge ținta de inflație de 2%“, spune, pentru Bloomberg, Alan McQuaid, analist la Merrion Capital Group.
Draghi și colegii săi au luat decizii de stimulare a creșterii prețurilor în zona euro la 10 din cele 47 de ședințe de politică monetară de când italianul a venit la șefia BCE doar pentru a vedea regiunea atinsă de inflație negativă chiar săptămâna trecută.
Pentru ședința din această săptămână analiștii intervievați de Bloomberg preconizează din nou acțiune din partea BCE. Cei mai mulți spun că noile măsuri vor fi suficiente.
„Draghi nu va vrea să dezamăgească piețele. Mă chinui să-mi imaginez că toate măsurile convenționale și neconvenționale pot fi retrase în liniște. Cea mai mare grijă a BCE este să prevină creșterea riscului apariției deflației“, crede Holger Sandte, analist la Nordea Markets.
Trei sferturi din analiștii intervievați de Bloomberg se așteaptă ca BCE să extindă joi achizițiile lunare de active și vasta majoritate cred că dobânzile pentru depozite vor fi duse și mai adânc în teritoriul negativ.
Dobânda facilității de depozit va fi redusă probabil cu 10 puncte de bază, la -0,4%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu