Dobânzile negative vor face iad din viața fondurilor de pensii și a companiilor de asigurări

Dobânzile negative ar putea deveni o po­li­tică de durată în Europa, una care va perturba serios modelul de business al com­pa­niilor de asigurări și al fondurilor de pensii, pe care le-ar putea împinge spre investiții peri­cu­loase, iar pe cele lipsite de inspirație spre bailouturi.

Legendarul investitor Bill Gross le-a asemuit cu o gaură neagră, care apare atunci când economia bazată pe finanțare și-a epuizat combustibilul. Despre ele, Manulife, una dintre cele mai vechi firme financiare, avertizează că „sug” încrederea din sistem și sunt o politică oribilă. Dobânzile negative, un element nou intrat în politicile monetare ale marilor bănci centrale, fascinează și totodată creează temeri, în special pentru companiile de asigurări și pentru fondurile de pensii.

„Astfel de dobânzi pot slăbi profita­bili­tatea și soliditatea instituțiilor cu pasive pe ter­men lung, cum sunt companiile de asi­gu­rare și fondurile de pensii, testând serios mo­de­lele lor de afaceri”, se arată într-o analiză a Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), consi­derată banca centrală a băncilor centrale.

Banca Centrală Europeană este presată de piețe și de deflație să relaxeze și mai mult po­litica monetară din zona euro în ședința din această săptămână. Dobânda pentru facilitate de depozit este deja la -0,3%. Strategii de la Barclays cred că era dobânzilor zero sau negat­ive s-ar putea întinde încă câțiva ani de acum încolo. Analiștii de la BIS spun că până acum dobân­zile nega­tive au avut efectul ur­mărit, însă sunt nesi­guri de im­pac­tul lor dacă sunt men­ținute pe perioade mai lungi de timp. Bill Gross este sigur că efectele vor fi negative.

„În loc să genereze creștere economică prin crearea de avuție, ratele negative de in­vestiții și extinderea bilanțurilor băncilor cen­trale prin relaxare cantitativă creează efecte negative”, spune el, citat de The Wall Street Journal.

Dobânzile negative pun în pericol băncile și orice model de afaceri care depinde de randamente anuale de 7-8% ale activelor, explică el. El vorbește mai ales despre companiile de asigurări și despre fon­durile de pensii, un subiect pe care l-a abordat de multe ori.

„Iar pagubele se extind și la deponenți, vorbesc de gospodăriile din întreaga lume care-și fac economii pen­tru studii, pentru pensie sau pentru trata­men­te medicale. Au fost deja afectate, și abia acum își dau seama”, spune Gross.

WSJ scrie că do­bân­zile sunt cruciale pentru ran­damentele din in­ves­tiții ale firmelor de asigurări, iar împingerea lor în teritoriul negativ reprezintă un pericol în creștere. James Saft, editorialist al Reuters, aver­tizează și el că dobânzile negative reduc ran­da­mentele investițiilor în termeni nominali, o pro­blemă care în cele din urmă poate deveni un pericol pentru solvabilitatea fondurilor de pensii și a altor vehicule de investiții care trebuie să genereze o anumită cantitate de bani până la o anumită dată.

Planurile de pensii cu beneficii deter­mi­nate promit de obicei anumite plăți bazate pe ultimul salariu al clientului.

La fel, contractele de asigurate de viață promit plata valorii nominale a poliței, nu țin cont de deflație.

Aceasta înseamnă că banii administrați de fondurile de pensii și de companiile de asigurări trebuie să aducă un randament minim nominal pentru ca adiministratorii lor să-și poată respecta promisiunile. Pe măsură ce dobânzile se duc spre zero, angajamentele sunt din ce în ce mai greu de respectat. Dacă dobânzile se duc sub zero și stau acolo mult timp, onorarea oblogațiilor poate deveni imposibilă.

În ultimii ani, când dobânzile au început să scadă, asigurători și fondurile de pensii au reacționat așa cum s-a sperat, mutându-și banii dinspre obligațiuni guvernamentale spre credite și acțiuni, ceea ce a dus în jos spread-urile și a făcut finanțarea mai ieftină.

Însă când dobânzile se duc și mai jos, investitorii care trebuie să livreze un câștig fix ar putea începe să caute spread-uri mai mari. Asumându-și riscuri mai mari, mulți dintre ei s-ar putea găsi în situația de a nu putea realiza un câștig suficient de mare fără să ignore normele privind riscurile ridicate.

„La un anumit punct, fondurile de pensii și asigurătorii sunt insolvenți și va trebui să apeleze la autoritățile lor de reglementare sau la guverne pentru injecții de capital sau pentru concesii contractuale pentru obligațiile lor nominale”, descriu analiștii de la Barclays ce se va întâmpla dacă dobânzile continuă să scadă.

„Fondurile de pensii și asigurătorii care intră sub protecția autorităților vor primi probabil interdicția de a risca și mai mult și vor fi forțați probabil să reducă activ riscurile, trimițând spread-urile dintre yieldurile obligațiunile guvernamentale și cele neguvernamentale și primele de risc abrupt în sus în condițiile în care cumpărătorii devin vânzători”, explică analiștii Barclays.

Dobânzile obligețiunilor guvernamentale și de pe burse sunt un criteriu important în funcție de care este evaluată viabilitatea fondurilor de pensii. Cu cât dobânzile sunt mai mici, cu atât mai mulți bani are nevoie un fond pentru a fi considerat sufficient finanțat.

Prima serie de teste de stres efectuate în Europa pentru fondurile de pensii a găsit că dobânzile în scădere sunt un risc major în diverse scenarii care pot pune în pericol capacitatea acestor investitori de a-și respecta promisiunile. Rezultatele testelor, publicate în ianuarie, arată că planurile de pensii cu beneficii determinate ar putea înregistra un deficit de 750 miliarde de euro în două scenarii diferite.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru