În Europa, din cauza discrepanței dintre durata de viață și ratele natalității, prea puțini angajați contribuie la sistemele de pensii de stat, scrie Wall Street Journal.Sistemele de pensii de stat se află în centrul modelului de asistență socială al Europei, protejând oamenii de sărăcie extremă la bătrânețe. Majoritatea țărilor europene n-au pus deoparte aproape nimic pentru plata acestor beneficii, pur și simplu finanțându-le anual din venituri fiscale. Acum, țările europene se confruntă cu perspectiva unui tsunami demografic, sub forma unei discrepanțe în creștere între ratele scăzute ale natalității și o speranță mai mare de viață, iar puține țări sunt pregătite să-i facă față.
Populația de pensionari a Europei, deja cea mai numeroasă din lume, continuă să crească. În ceea ce privește europenii în vârstă de 65 de ani sau mai mult care nu muncesc, raportul este de 42 la fiecare 100 de angajați, iar acesta va crește la 65/100 până în anul 2060, potrivit agenției Eurostat a Uniunii Europene. Spre comparație, în SUA raportul este de 24 la 100, potrivit datelor Biroului pentru Statistică în domeniul muncii, care nu are o proiecție pentru 2060.
Deși problema este una veche, aceasta a căpătat urgență în condițiile în care problemele legate de datorii ale țărilor europene determină guvernele să-și reevalueze prioritățile. Grecia, care se confruntă cu cea mai gravă situație din această perspectivă, a fost nevoită să-și diminueze generozitatea sistemului de pensii în mod repetat. Guvernul grec nu este însă singurul care se vede obligat să admită că a avansat promisiuni legate de pensii pe care nu le poate onora.
“Guvernele vest-europene sunt în pragul falimentului din cauza crizei pensiilor”, afirmă Roy Stockell, director de asset management la Ernst & Young.
Chiar și SUA, cu un fond de asigurări sociale de 2.800 miliarde de dolari, sunt criticate pentru faptul că promit mai mult decât își permit. Se așteaptă ca fondul să nu mai poată furniza sumele necesare pentru acoperirea tuturor beneficiilor în următorii ani și să se confrunte cu o criză în 2035. Situația Europei este mult mai gravă.
Presiunile demografice ar putea fi diminuate de valul de peste un milion de migranți sosiți în ultimul an. Dacă mulți dintre aceștia se vor alătura populației care lucrează, rezultatul ar putea fi venituri fiscale mai mari care ar putea menține modelul pensiilor pe linia de plutire.
Totuși, înainte de a li se da de lucru, migranții au nevoie de locuințe, hrană, educație și tratamente medicale. Sosirea acestora va avea efecte asupra finanțelor publice pe care oficialii de-abia acum încep să le evalueze.
Unele dintre guvernele care au în față cele mai mari provocări demografice, cum ar fi Austria și Slovenia, au lansat printre cele mai dure critici la adresa Greciei.
Nemții, între timp, “promovează reguli fiscale în Spania și alte țări, însă relaxează reglementările din domeniu pe plan local, potrivit lui Christoph Muller, consultant al UE pe probleme legate de pensii. Acesta indică o schimbare recentă ce permite unor angajați să colecteze beneficii cu doi ani în avans, la vârsta de 63 de ani.
Planurile de pensii de stat ale Europei abundă în dispoziții speciale. În Germania, angajații guvernelor nu plătesc contribuții la pensii. În Marea Britanie, pensionarii beneficiază de o plată suplimentară pentru încălzire în iarnă.
În timp ce câteva țări, incluzând Norvegia, Marea Britanie și Olanda, dispun de economii considerabile în fonduri publice sau planuri de pensii sponsorizate de angajatori, multe altele nu au aproape nimic pus deoparte. Costurile anuale pentru pensii publice ale guvernelor reprezintă o zecime din PIB, potrivit Eurostat. Acest procent ar trebui să se mențină stabil în următoarele decenii, estimează Eurostat, deși acest lucru depinde de numeroase proiecții economice.
În Europa, rata natalității s-a redus cu 40% din anii ’60 până la aproximativ 1,5 copii pe femeie, potrivit Națiunilor Unite. În această perioadă, speranța de viață a crescut până la aproximativ 80 de ani de la 69.
UE cere guvernelor europene să dea dovadă de mai multă claritate în ceea ce privește costurile legate de pensii. Acestora li se cere să publice estimări anuale ale plăților legate de pensii. Numai câteva țări estimează costul total al promisiunilor legate de pensii pe care le-au făcut.
Din 2017, guvernelor europene li se va cere să calculeze suma totală pe care trebuie s-o plătească actualilor și viitorilor pensionari. “Va deveni astfel clar că actuala situație nu este sustenabilă”, afirmă Hans Hoogervorst, președinte al International Accounting Standards Board și fost ministru de finanțe în Olanda.
Realizarea acestui fapt ar putea determina luarea unor decizii majore.
0 comments :
Trimiteți un comentariu