România poate deveni un hub logistic important în Europa, având în vedere instabilitatea din zonele vecine, ceea ce încurajează dezvoltatorii de parcuri logistice să vină cu investiții în milioane de metri pătrați în București, dar și în cele mai importante orașe ale țării. Cu toate acestea, companiile din industria de profil se lovesc de birocrație, dar și de lipsa infrastructurii atunci când vor să facă investiții.„Ne-am propus să mergem cu pași mici și să investim în hub-uri în jurul aeroporturilor, anul trecut am inaugurat cel mai modern centru la Timișoara, am dublat capacitatea în hub-ul din Cluj și acum încercăm să găsim o soluție pentru un centru cargo greenfield, pe aeroporturi din București, am trimis scrisori în acest sens către Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei. După șase ani de încercări nereușite poate o să primim un răspuns“, a spus Luigi Vendrami, Network Operations Manager al DHL Express, în cadrul conferinței ZF Transport&Logistics;'16.
Tot de infrastructura precară s-a lovit și casa de expediții I.B.Cargo. Cătălin Putineanu, managing partner IB Cargo, a spus că infrastructura de pe aeroportul Otopeni este la pământ.
„Nu s-au făcut investiții în creșterea pistelor astfel încât să aterizeze și avioane mai mari. Și Portul Constanța se află în același stadiu cu infrastructura, nu există un depozit măcar aproape de ce găsim la autostrada A1“, a spus el.
În ultimii ani însă, avioanele au devenit o variantă tot mai viabilă de transport al mărfii, astfel că volumul de marfă transportat prin intermediul aeronavelor s-a dublat în ultimii 15 ani.
Cei mai mari dezvoltatori de spații logistice, dar și companiile de logistică și transport se focusează pe zonele de vest și sud ale țării pentru proiectele majore, în condițiile în care aici sunt așteptate cele mai importante proiecte de infrastructură. Jucătorii din industria de profil spun că infrastructura continuă să fie principala problemă a României.
„Toate investițiile în infrastructură sunt costisitoare, dar în 2010 s-a făcut un studiu care demonstra că un euro neinvestit în infrastructură aduce pierderi de zece euro în țările cu economii emergente, dacă am furat un miliard de euro din infrastructură vom atrage o pagubă de zece miliarde de euro. Succesiunea de schimbări politice nu vine cu aceste perspective, avem câteva porturi care s-au făcut praf, la fel și calea ferată, în condițiile în care am avut această posibilitate, a fost o lipsă de perspectivă“, a declarat Constantin Isac, președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor, în cadrul conferinței ZF Transport și Logistică 2016
Tot mai multe case de expediții aleg să livreze cu avionul marfa, dată fiind infrastructura rutieră și feroviară precară. În România, pe calea ferată s-au transportat 50 de milioane de tone de marfă în 2014, față de 70 de milioane de tone de marfă în 2000 și aproape 220 de milioane de tone de marfă în 1990, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Cea mai mare problemă cu care se confruntă transportatorii de marfă este viteza mică pe calea ferată, 20 kilometri pe oră, care se reduce de la an la an din cauza lipsei de investiții în infrastructura feroviară.
Jeroen Fabry, Business Unit Manager al companiei de logistică H. Essers, a spus în cadrul evenimentului că România trebuie să-și rezolve problema infrastructurii, altfel va pierde în fața unor țări mai mici.
„Nu pot transporta marfa cu trenul de la Curtici la București pentru că ajunge în două zile (...). În cazul în care Serbia va adera la UE va întrece România. Guvernul trebuie să ia inițiativă și să termine bucata din coridorul IV. Noi mereu spunem că România este a doua casă pentru că avem încredere în dezvoltarea țării și în realizarea acestui hub logistic. Trebuie să avem însă infrastructură“, a spus managerul.
Crește stocul de spații logistice
România, unde există în prezent aproximativ 2 milioane de metri pătrați de spații logistice și industriale, însă companiile de profil estimează că stocul va ajunge la 8-9 milioane de metri pătrați în următorii ani. Dezvoltatorii au deja pregătite planurile în acest sens.
„Am ajuns la 370.000 de metri pătrați de spații logistice și îndustriale în România, ne-am concentrat foarte mult dezvoltarea pe raza coridorului IV paneuropean. Încercăm să menținem ritmul de extindere, iar până în 2018 ne propunem să ajungem la un milion de metri pătrați în România. Pe viitor, ne vom focusa și pe centrul țării“, a spus Valeriu Toma, head of property management CTP Invest, cel mai mare proprietar de spații logistice și industriale de pe plan local.
Nevoia de spații logistice și industriale crește având în vedere că economia românească este în plină ascensiune, comerțul și exporturile cresc, iar românii au mai mulți bani pentru achiziții.
„Există interes în piață, mai ales că de exemplu în București dacă vrei să închiriezi 5.000 mp nu găsești“, spune Cristian Negruțiu, director logistică al DSV Solutions.
Valeriu Toma,
head of property management CTP Invest
Am ajuns la 370.000 de metri pătrați de spații logistice și îndustriale în România, ne-am concentrat foarte mult dezvoltarea pe raza coridorului IV paneuropean. Încercăm să menținem ritmul de extindere, iar până în 2018 ne propunem să ajungem la un milion de metri pătrați în România. Pe viitor, ne vom focusa și pe centrul țării. Avem un model în Cehia și îl putem replica în România. Acționarul CTP crede că se află la momentul corect pentru dezvoltare. Vom demara construcția a încă 30.000 mp, la care s-ar putea adăuga încă 56.000 până la finalul anului. Asta ne duce spre zona de un milion mp.
Ion Lixandru,
vicepreședinte în cadrul Asociației Române pentru Logistică (ARILOG) și administrator Camion Logistic
Țări precum Cehia, Ungaria sau Slovacia sunt suprasaturate de spații logistice. Asta înseamnă că acolo se stochează mai multă marfă decât piața mai poate absorbi. Vrând-nevrând aceasta trebuie să se mute. Avem mai multe oportunități. Acum 2 ani spuneam că poate deveni un hub pentru țările din estul Europei și pentru cele foste sovietice care sunt dependente de comunitatea europeană. Suntem un hub. Portul Constanța este pe creștere continuă de 15 ani. Viitorul României este datorită arcului pe care l-a făcut Polonia, totul se duce către noi pentru că Bulgaria nu poate face față.
Cătălin Olteanu
,
director general FM Logistic
Noi creștem pentru că în jurul nostru sunt o grămadă de războaie, pentru că multe multinaționale au fugit din Ucraina și au venit în România, creștem pentru că o grămadă de firme din vestul Europei sau America preferă România ca un hub pentru că Turcia devine instabilă, Bulgaria și Grecia sunt foarte aproape de acele zone. România este o zonă sigură. Pentru asta, România va fi o țară cu creștere. Noi suntem în acea zonă în care România are o șansă enormă să crească. Că avem drumuri sau nu avem, România este pusă unde trebuie pe hartă.
Laurențiu Duică
,
head of leasing P3 Logistic Parks
Dacă ne uităm la Slovacia, o țară cu 4 milioane de locuitori vedem că are undeva peste 3 milioane mp de spații logistice. Cred că motivul pentru care acționarii P3 s-au decis să vină în România a fost și transformarea țării într-un hub care poate deservi ușor țări precum Bulgaria, Republica Moldova și țările din fosta Iugoslavie. Să ajungem la 8-9 milioane mp în următorii 5-6 ani este foarte sustenabil. În prezent, avem undeva la 2 miloane de spații clasa A, dintre care 1 milion în București. Totul depinde de politicile fiscale. Proprietarii P3 au mizat pe aceste politici de relaxare fiscală și pe o creșterea economică și pe poziția României.
Cristian Negruțiu
,
director logistică DSV Solutions
Dacă vom calcula distanța București-Sofia și București-Satu Mare vom înțelege de ce România devine un hub pentru cele două țări. Foarte multe companii cu care lucrăm privesc România ca pe o singură piață din punct de vedere logistic. Timp de mai mulți ani în România nu s-au construit spații logistice și industriale pentru că a fost criză și din cauza faptului că în perioada asta au fost semnate mai multe tranzacții. Există interes în piață, mai ales că de exemplu în București dacă vrei să închiriezi 5.000 mp nu găsești.
Jeroen Fabry
,
Business Unit Manager - H. Essers
Daniela Midvichi
,
director de achiziții GEFCO România
Gefco a avut o creștere de două cifre anul trecut, iar anul acesta estimăm un avans asemănător. Am investit în resursele umane, avem un număr mai mare de angajați alocați diferitelor departamente. În plus, avem noi clienți, dar dezvoltăm și relația cu clienții actuali. Vrem să creștem pe zona aeriană și maritimă. Transportăm în afara țării electrocasnice, automotive și aducem cam același tip de produse înapoi. Dacia este cel mai mare client în România.
Constantin Isac
,
vicepreședintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)
Este extrem de important ca România să devină un hub și să profite de poziția georgrafică pe care o are. Toate investițiile în infrastructură sunt costisitoare, dar în 2010 s-a făcut un studiu care demonstra că un euro neinvestit în infrastructură aduce pierderi de zece euro în țările cu economii emergente, dacă am furat un miliard de euro din infrastructură vom atrage o pagubă de zece miliarde de euro. Succesiunea de schimbări politice nu vine cu aceste perspective, avem câteva porturi care s-au făcut praf, la fel și calea ferată.
Cătălin Putineanu
,
managing partner IB Cargo
Cred că suntem o țară mai mult de consum intern și nu un hub. Cel mai mare aeroport din România –Otopeniul – are infrastructura la pământ. Nu s-au făcut investiții în creșterea pistelor astfel încât să aterizeze și avioane mai mari. Și portul Constanța se află în același stadiu cu infrastructura, nu există un depozit măcar aproape de ce găsim la autostrada A1. Astfel portul pierde în fața unor porturi mai mici din alte țări de la Marea Neagră sau din țările dezvoltate. Mărfuri care ar trebui să intre prin Constanța se mută chiar la Hamburg de exemplu.
Dragoș Ghiță
,
director general DGH Log & Sped
Este rentabil să faci transport intern, dar și mai profitabil este cel internațional. Anul trecut a avut o creștere a cifrei de afaceri cu 34%. Am reuși să majorăm afacerile atât cu ajutorul clienților existenți, cât și prin intermediul atragerii de noi clienți.
Văd o repartizare liniară a consumului pe orașele reședință, dar este o problemă, și anume, faptul că există două zone fierbinți – Iași și Oltenia, care nu sunt puternic industrializate, dar consumă multe bunuri. Cred că acolo consumul este susținut de oamenii plecați în străinătate.
Luigi Vendrami
,
Network Operations Manager al DHL Express
Ne-am propus să mergem cu pasi mici și să investim în hub-uri în jurul aeroporturilor, anul trecut am inaugurat cel mai modern centru la Timișoara, am dublat capacitatea în hub-ul din Cluj și acum încercăm să găsim o soluție pentru un centru cargo greenfield, pe aeroporturi din București, am trimis scrisori în acest sens către Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei. După șase ani de încercări nereușite poate o să primim un răspuns.
0 comments :
Trimiteți un comentariu