Programul Prima casă susține portofoliile băncilor. Creditarea în lei pentru locuințe s-a dublat într-un an, ajungând la 21 de miliarde de lei

Analiștii susțin că activitatea de creditare imobiliară în lei va scădea puternic odată cu intrarea în vigoare a legii dării în plată: „Este evident acest lucru. Va urma o perioadă de cantonare“.

Creditele în lei acordate populației pen­tru achiziția de locuințe s-au du­blat în ultimul an, la 21 mld. lei, în timp ce creditele în valută s-au di­mi­nuat cu 3 mld. lei, 32 mld. lei, po­trivit datelor BNR.

Însă, ritmul de creștere al creditelor pentru achi­ziția de locuințe s-ar putea diminua în perioa­da următoare din cauza inițiativelor legislative care pot afecta capacitatea populației de a accesa un astfel de împrumut, cum ar fi legea dării în plată.

„Este evident că activitatea de creditare imo­bi­liară în lei va scădea puternic. Va fi o perioadă de cantonare. Vor trece luni de zile până când băncile vor estima care sunt ratele de pierdere, de încurcăturile pe care le pot avea în noile condiții“, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Finanțările Prima casă, programul guverna­men­tal care a îngroșat portofoliile băncilor, se vând în prezent la un cost de 2% plus indicatorul Robor la trei luni, referința costurilor în lei, care în prezent este sub pragul de 1% pe an. Însă, costul leilor ar putea crește în perioada următoare, ceea ce ar pune presiune pe debitorii cu credite imobi­liare, susțin analiștii. Soldul finanțărilor Prima casă este de aproximativ 28 mld. lei, peste nivelul sol­du­lui împrumuturilor imobiliare în lei, întrucât sunt și finanțări în euro, accesate în perioada 2009-2013.

Pentru un credit imobiliar standard de 200.000 de lei (45.000 de euro), costul total după 30 de ani ajunge la 337.000 de lei. Venitul minim necesar pentru accesarea creditului este de 2.000 de lei. În cazul Prima casă, pentru un credit de 200.000 de lei, costul total de plată după trei decenii este de 306.000 de lei, iar venitul minim necesar este de 1.850 de lei, potrivit conso.ro.

Debitorii care au contractat un credit ipotecar sau pentru alte investiții imobiliare, cu un salariu mai mare decât cei care au accesat un credit de consum (cu aproximativ 40% mai mare), au și un grad de îndatorare mai mare (40% comparativ cu 30% în cazul celor cu credite de consum).

BNR spune că în aceste condiții, la care se adau­gă și posibilele vulnerabilități viitoare gene­rate de un mediu cu rate de dobândă aflate la mini­me istorice, este necesară menținerea prudenței în acti­vitatea de creditare a populației.

Numărul persoanelor care au accesat piața creditului pentru achiziția unei locuințe a crescut după criză, iar în prezent depășește cu 50% numărul debitorilor care au obținut un astfel de credit în anul 2008.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu