Creșterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum. Cei peste 1,6 milioane de salariați care câștigă aproape de minimul pe economie încasau salarii nete de 3 mld. euro pe an. Noul salariu minim la aduce în buzunare 3,6 mld. euro pe an.

Creș­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut înce­pând din această lună va ma­jora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de sa­lariați cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informațiilor de la Minis­terul Muncii.

Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare și 10 mld. euro pe carburanți.

Astfel, creșterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 mi­lioa­ne de salariați (că­rora le crește suma primită „în mâ­nă“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de pro­du­se necesare pentru traiul zilnic.

Deși teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariați câștigă între 1 și 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creș­te­re preconizată de 20% a salariului le va aduce un sala­riu net de 540 de lei lunar.

Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediției de ce rapor­tea­ză în statisticile sale 338.000 de salariați care câștigă mai puțin de 1.050 de lei salariul brut.

Mai departe, 649.000 de salariați câș­ti­gă chiar salariul minim brut de 1.050 de lei (750 de lei net), 290.000 câștigă între 1.051 lei și 1.100 lei salariu brut și alte 331.000 între 1.101 lei și 1.200 lei salariul brut. În total sunt 1.609.000 salariați, adică o treime din numărul total de aproape 5 mi­lioane de salariați din România, care încasau înain­te de 1 mai 2016 mai puțin de 1.250 lei brut, noul salariu minim.

ZF a calculat pe fiecare grupă impac­tul creșterii salariului minim și a obținut o ma­să salarială disponibilă plătită suplimentar pentru cei 1,6 milioane de salariați în valoare de 600 de mi­lioane de euro, în creștere de la 3,0 mld. euro la 3,6 mld. euro.

„Majoritatea banilor su­pli­men­tari vor fi cheltuiți pe ali­mente și pe alte cheltuieli curente, pentru că oricum sumele sunt mici, iar nivelul de trai este scăzut în cazul angajaților plătiți la nivelul minim. Totuși, din păcate, am observat că încă mai există angajatori care plătesc angajații la nivelul minim în contractul de muncă, iar restul sumei este primită la negru, de ace­ea probabil că pentru 5% din­tre salariații cu salariul minim, estimez eu, această creștere nu va avea niciun impact“, a explicat Raluca Peneș, HR Coordinator în cadrul companiei cu activități în zona resurselor umane Smartree.

Cu toate acestea, unii specia­liști averti­zează asupra faptului că este posibil ca această creștere de sa­larii să acopere o parte din cos­turile deja majorate pentru unele bunuri și servicii, iar oamenii să nu resimtă, de fapt, beneficiul ma­jorării salariului minim.

„Creșterea salariului minim tre­buie pri­vi­tă din mai multe per­spec­tive. Pe de-o parte, este benefică pen­tru unele categorii de per­soane care au nevoie foarte mare de această creștere, însă este posibil ca aceștia să nu se bucure foarte mult de banii supli­mentari pentru că există tendința de creș­tere a taxelor și impozitelor locale, precum și a costurilor cu serviciile medicale și de educație.

De aceea, s-ar putea ca sumele su­pli­mentare să nu se regăsească în tota­li­tate în creșterea consumului de alimente, de exem­plu“, a explicat profe­sorul univer­si­t­ar Mircea Coșea. Totuși, spune el, dacă ba­nii în plus ai salariaților care fac parte din clasa socială „submijlocie“ se vor în­toarce în consum, aceștia vor fi alocați că­tre achiziția de alimente și de îmbră­că­minte și nicidecum în imobile, automobile sau vacanțe, pentru că aceștia nu își permit astfel de cheltuieli.

La rândul său, Grigore Ho­roi, președintele Agri­cola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători locali din industria cărnii, nu crede că vânzările companiei pe care o conduce vor fi influențate de creșterile de salarii.

„N-aș remarca o schimbare de atitudine a consumatorului care să fie generată de creșterea salariului minim, pentru că aceste creșteri de salarii nu sunt decât o consecință a creșterii altor cheltuieli pe care oamenii deja le au. Oricum, la noi, pe perioada verii crește consumul, crește și cererea, dar și prețurile, dacă nu intervin autoritățile“, a explicat Grigore Horoi, care a mai adăugat că în timpul ierii, jucătorii din industria cărnii au marje foarte mici de profit sau chiar pierderi, pe care sunt nevoiți să le recupereze vara, prin majorări de prețuri.

Structura salariaților asigurați pe cate­go­rii de venituri brute publicată de Ministerul Mun­cii pentru luna septembrie arată că 33,8% dintre angajații din economie aveau sa­larii brute sub nivelul de 1.200 de lei brut pe lună, astfel: 338.000 de angajați câștigau sub 1.050 de lei brut pe lună, 649.000 erau plătiți la nivelul de 1.050 de lei (salariul minim la acea dată), 290.000 câștigau între 1.051 și 1.100 de lei brut pe lună, iar 331.000 de angajați câștigau între 1.101 și 1.200 de lei brut pe lună.

Deși datele privind numărul de angajați care beneficiază de majorarea salariului minim nu sunt încă foarte exacte (la negocierile pentru creșterea salariului minim din decembrie se vorbea de un impact pentru 1,1 milioane de salariați, însă în statisticile oficiale numărul celor plătiți cu salariul de sub 1.200 de lei brut pe lună este de 1,6 milioane de salariați), experții spun că majoritatea salariilor minime se plătesc în mediul privat.

„Datele încă sunt neclare, funcțio­narii publici, de exemplu, nu sunt cuprinși în nicio bază de date. La nivel de salariu minim, majoritatea anga­jaților sunt din sistemul economic, iar acest lucru arată, în primul rând, lipsa unui mecanism echilibrat de distributie a creșterii economice. Suntem în top în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, dar distibuția (creșterii econo­mice - n. red.) este de 61,5% pentru capital, restul pentru salariați“, a spus Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale „Cartel Alfa“.

În opinia lui, pârgiile bunei distribuții a creșterii economice sunt formate din aspecte precum: fiscalitate (prin Codul fiscal), contracte colective de muncă (care au fost distruse sau interzise) și salariul minim.

„Astăzi a rămas doar salariul minim și de aici polarizarea în jurul lui“, a mai spus Hossu. El a mai precizat că an­gajații din sectorul bugetar au avut în 2015 creșteri de salarii care i-au „săltat“, dar nu cu mult, peste nivelul salariului minim. Într-adevăr, în a doua parte a anului trecut au avut loc o serie de majorări salariale pentru personalul bugetar, acordate astfel: 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și personalul din sistemul public de asistență socială, 15% pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar (exclu­siv sănătate, învățământ și asistență socială).

„Întrebarea este: cu injecția de 5% reducere taxe la angajator (reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procen­tuale, aplicată din toamna anului 2014 – n.red.) ce efect au avut?“, se întreabă Hossu.

Masa salarială netă din economie, calculată în funcție de numărul de asi­gurați din economie cu normă întreagă (4,75 milioane de persoane) și venitul mediu net de circa 1.660 de lei net pe lună (adică 2.337 lei brut), a fost de circa 21 de miliarde de euro anul trecut. Deși reprezintă mai mult de o treime din totalul angajaților din economie, cei care câștigau anul trecut sub 1.200 de lei brut pe lună aveau împreună o masă salarială de doar 14% din totalul masei salariale din economie, ceea ce de­monstrează inegalitatea distribuției veniturilor din economia românească.

Salariul minim a crescut cu un ritm mai accelerat decât în alte state în ultimii ani, însă România este cu mult în urma altor state europene în ceea ce privește nivelul acestui indicator. Astfel, în timp ce salariații cel mai prost plătiți de pe plan local câștigă, începând cu această lună, câte 277 de euro brut pe lună, în Germania salariul minim (in­trodus de anul trecut) este de aproape 1.500 de euro brut pe lună, în Polonia este de 410 euro, în Cehia de 330 de euro, iar în Spania de 756 de euro.

„Pentru România, ca țară membră a Uniunii Europene care are de recuperat un decalaj important, creșterea salariului minim este foarte mică. Pe de altă parte, pentru condițiile economice din România în care s-au redus unele taxe, creșterea salariilor ar putea să conducă la dezechilibre. Trebuie să ne uităm și la balanța import-export, pentru că în ultimii ani abia am reușit să reducem din deficitul balanței comerciale, iar în primele două luni ale anului am observat că importurile au crescut cu un ritm mult mai mare decât exporturile“, a mai spus profesorul Mircea Coșea.

Într-adevăr, exporturile de bunuri ale României au crescut cu 4% în primele două luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, în timp ce importurile s-au majorat cu 8% în același interval, potrivit datelor de la Statistică.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai