Deși schimbările care s-au produs în ultimul an pe scena politică a Europei Centrale și de Est i-au pus pe investitori în gardă, regiunea este în continuare o destinație importantă pentru companii din întreaga lume, scrie Financial Times.Un exemplu este grupul auto german Daimler, care va investi cel puțin 500 de milioane de euro în construirea unei fabrici de motoare pentru marca sa Mercedes-Benz în Jawor, Polonia. Lista țărilor analizate pentru proiect a inclus Ungaria, Slovacia și România.
Până acum, companiile din sectoarele manufacturier, media, imobiliar și al serviciilor financiare au ignorat tensiunile politicile și criza constituțională din Polonia, ascensiunea extremismului în Slovacia, prăbușirea guvernului din România și efectele mai ample ale crizei migranților.
Rata de creștere economică cu mult superioară mediei UE, cheltuielile în creștere ale populației și rezervele încă neexploatate de talent și clienți din regiune continuă să atragă companiile și investitorii occidentali nerăbdători să câștige expunere pe o piață în creștere.
Potrivit FMI, economiile statelor baltice și ale Grupului de la Vișegrad, format din Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia, ar urma să avanseze cu 3-3,5% în acest an. În România și Bulgaria creșterea va fi ușor mai lentă, de 2,4%, dar peste media UE, estimată la 1,9%.
Deși fundamentele economice par solide, iar randamentele investițiilor sunt încă ridicate, motivele de îngrijorare sunt în creștere în cele 10 țări care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 și 2007 din cauza riscurilor politice.
Rezultatele celor mai recente alegeri semnalează o reorientare către dreapta populistă, naționalistă în unele state.
Cel mai notabil eveniment a fost revenirea la putere a partidului conservator Lege și Justiție în Polonia. De departe cea mai mare economie a regiunii, Polonia este importantă dincolo de dimensiunea sa, aceasta putând influența felul în care Europa de Est este percepută.
Anul 2016 nici nu începuse bine, când agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat o retrogradare surprinzătoare a ratingului datoriei Poloniei, țară considerată mult timp cea mai de succes economie a fostei Europe comuniste.
Decizia de fost determinată în parte de “erodarea semnificativă a sistemului de control și echilibrare la nivel instituțional în Polonia”. În plus, Partidul Lege și Justiție a “inițiat diverse măsuri legislative despre care credem că slăbesc independența și eficiența instituțiilor cheie”.
Potrivit unei surse implicate, ministerul polonez al dezvoltării economice organizează întruniri cu trei sau patru investitori în fiecare săptămână, în încercarea de a calma temerile și de a explica intențiilor noului guvern.
“Pentru investitorii străini, imaginea Poloniei este neclară. Majoritatea clienților vor claritate. Ar trebui să ne temem? se întreabă ei”, afirmă Wawrzyniec Smoczynski, managing director al Polityka Insight, o companie care oferă analize privitoare la Polonia multinaționalelor, investitorilor și băncilor.
“Noi spunem că depinde. Pentru multe sectoare, nu s-a schimbat nimic pentru că acestea sunt locale, nereglementate și fără jucători deținuți de stat. Pentru altele, riscul politic a crescut exponențial, însă mai sunt altele în care mediul s-a îmbunătățit”.
Anterior, democrația “iliberală” îmbrățișată de Ungaria sub conducerea premierului Viktor Orban fusese privită drept o anomalie. Însă după ce noul guvern de la Varșovia a început să copieze unele dintre mișcările Ungariei, preluând controlul asupra unor instituții importante și cenzurând vocile din opoziție, s-a profilat un adevărat trend.
Temerile persistă astăzi în cazul Ungariei, în pofida eforturilor Budapestei de a le tempera.
Ungaria și Polonia nu sunt singurele țări care oferă motive de îngrijorare. În Slovacia, partidul Smer al premierului socialist eurosceptic Robert Fico a pierdut voturi în alegerile din martie, însă a reușit să formeze o coaliție de patru partide care include partidul Național Slovac, de dreapta. Un grup neo-nazist a intrat de asemenea în parlament ca al cincilea cel mai mare.
Yves Lemay, managing director al diviziei de risc suveran al Moody’s, avertiza recent că “politicile neortodoxe” din Polonia și Ungaria și populismul din Slovacia și Cehia au devenit “riscuri majore” pentru investitori.
Lăsând deoparte riscurile politice, regiunea înregistrează progrese în a-și spori atractivitatea în fața investitorilor.
Un accent cade pe crearea de suficiente startup-uri pentru a forma hub-uri în Europa centrală și de est care pot rivaliza cu Londra, Berlin, Tel Aviv și bineînțeles Silicon Valley ca parte a unui efort pe termen lung de a împinge economiile dincolo de dependența de producție low-cost și exporturi fizice.
Regiunea are 35.000 de startup-uri, potrivit lui Don Grantham, președinte al Microsoft pe regiune. Compania americană lucrează cu 9.000 dintre acestea.
“Ceea ce găsesc în Europa centrală și de est comparativ cu vestul este disponibilitatea de a îmbrățișa viitorul, de a îmbrățișa oportunitățile”, spune Matt Brittin, director al Google în Europa.
Majoritatea țărilor au adoptat planuri ambițioase de guvernanță digitală, încercând să urmeze exemplul Estoniei și Letoniei care au trecut direct de la procesele birocratice din era sovietică la platforme online.
Țările sunt dornice să le facă firmelor viața mai ușoară și să-și simplifice propriile canale de administrație.
România găzduiește centre de cercetare și dezvoltare pentru companii ca HP și Oracle cu peste 60.000 de angajați, număr așteptat de analiști să înregistreze mai mult de o dublare la 150.000 în următorii cinci ani.
Dornică să urmeze modelul Poloniei, care a devenit în ultimul deceniu lider în furnizarea de servicii de tehnologie companiilor occidentale, România produce peste 100.000 de absolvenți în domeniul IT în fiecare an. Acest lucru o va ajuta să-și crească piața de servicii IT la un nivel estimate la 4 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu