România a ajuns în 2015 la 57% din media UE în privința PIB-ului raportat la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), față de 55% în 2014.Consum individual efectiv (AIC) - indicatorul folosit în UE care reflectă mult mai fidel decât PIB-ul nivelul de bunăstare a cetățenilor Uniunii - a fost în 2015 în România unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, clasament în care Eurostat mai include Bulgaria și Croația.
De asemenea, România rămâne la coada clasamentului în privința Produsului Intern Brut per capita în PPS (paritatea standard a puterii de cumpărare, un indicator care ia în calcul prețurile și inflația), cu doar 57% din media UE, în creștere cu două puncte procentuale față de 2014.
Potrivit datelor INS, consumul a crescut anul trecut cu 5,9%, în vreme ce consumul gospodăriilor a avansat cu 6,9%, cel mai puternic reviriment de după anii de criză. Creșterea economică se bazează puternic pe consum, care anul trecut a făcut 75% din PIB (pe partea de utilizare) și a contribuit cu 4% la creșterea economică de 3,8%.
Economiștii sunt însă împărțiți în privința stimulării economiei prin consum. În opinia economiștilor neoliberali, stimularea economiei prin consum creează dezechilibre în balanțe și poate pune în pericol creșterea pe termen lung.
Aș prefera ca România să aibă o creștere economică de 3,5% pe an, pe o perioadă de 10 ani, dar una sustenabilă, decât o creștere economică de peste 4,5% pe an pe o perioadă de cinci ani, după care să urmeze o criză, spunea marți, la București, Jeffrey Franks, fostul negociator al FMI în perioada de criză, într-o conferință de specialitate.
România beneficiază, la acest moment, de una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, de 4,3% în T1 2016, dar calitatea creșterii bazate pe consum – un plus de 20% în primele patru luni din an – nu modifică mult din pesajul cunoscut de 25 de ani.
România, alături de Bulgaria și Croația rămân unele dintre cele mai sărace țări din UE, cu un venit la jumătatea aproape față de media Uniunii.
Potrivit datelor Eurostat publicate ieri, Croația, România și Bulgaria au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS. Explicabil întrucât chiar PIB-ul per capita în PPS este la jumătate față de media UE. Consumul individual efectiv pe cap de locuitor exprimat în PPS a fost anul trecut de 51% din media din UE în Bulgaria, de 58% în România și Croația, de 77% în Cehia, de 74% în Polonia, de 62% în Bulgaria sau de 124% în Germania. Consumul a urmat, practic, PIB-ul per capita în PPS. Acesta a fost în 2015 la 46% din media din UE în Bulgaria, 57% din media UE în României, 125% în Germania, 119% în Austria sau 111% în Franța.
„Prețurile mici la produsele agroalimentare pot fi corelate cu salariile medii din România, cu puterea de cumpărare. Dacă avem bani puțini normal că ocupăm printre ultimele locuri în UE ceea ce privește consumul valoric de bunuri și servicii pe cap de locuitor. Având venituri mici pe cap de locuitor, automat prețurile sunt mici, iar ponderea consumului alimentar în total venituri este mare. Șansele ca noi să ocupăm o poziție mai bune în clasamentul UE este să crească salariile“, a declarat Toma Adrian Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București:
„Este o veste bună că avem prețurile mici, însă acest lucru trebuie interpretat în contextul în care avem salariile mici. Dacă vor crește salariile se va schimba și structura consumului în sensul că ne vom duce spre consumul de alimente mai sofisticate, adică renunțăm la salam de Sibiu, la cartofi și ne ducem să luăm masa în oraș și așa mai departe“, a adăugat Dinu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu