Micii fermierii care dețin până în 10 hectare de teren și care practică agricultură de subzistență nu pot beneficia de fonduri europene pentru că nu respectă condițiile minime necesare pentru accesare, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii.„73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală, așa cum a fost aprobat de fostul guvern“, arată un raport realizat de Ministerul Agriculturii pentru a justifica necesitatea programului „Clasa de mijloc la sate“.
Pentru a avea acces la ființarea din fonduri europene, fermele trebuie să aibă o dimensiune economică minimă de 8.000 standard outputs, o unitate de măsura care indică dimensiunea economică a fermei și care este echivalentul a 8.000 de euro, potrivit lui Alexandru Potor, președintele FNGAL.
„Dacă ești un investitor din mediul rural, pentru a face primul pas în a accesa fonduri trebuie să calculezi dacă ferma ta generează un minim de 8.000 de standard outputs. Dacă nu generează, ferma nu este eligibilă pentru a depune cererea, d-apăi pentru a intra în competiție cu alte proiecte. Pragul ar trebui scăzut de la 8.000 de standard outputs la 4 - 5.000 pentru fermele mai micuțe“, a spus el.
Grupurile de Acțiune Locală (GAL), care au rolul de a contribui la dezvoltarea comunităților din mediul rural, au o alocare financiară de aproximativ 650 de milioane de euro pentru perioada 2014 - 2020, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani europeni pe care vor să îi investească în înființarea de centre de îngrijire pentru bătrâni și cooperative agricole, sprijinirea produselor tradiționale, protecția mediului și sprijinirea comunităților de rromi, o altă comunitate marginalizată de sărăcie, care la rândul ei nu a reușit să aibă acces la finanțare.
„Vrem să sprijinim comunitățile marginalizate, în special comunitatea rromă, pentru că o analiză neoficială la nivelul proiectelor finanțate european arată că, în fostul PNDR 2007-2013, sub 0,3% din proiectele finanțate au avut ca țintă comunitățile rrome sau beneficiari rromi. Este o statistică care arată clar că se vorbește mult, dar se face puțin“, a declarat pentru ZF președintele FNGAL.
În România trăiesc peste 620.000 de cetățeni rromi, aceasta fiind a două cea mai numeroasă minoritate din țară, după maghiari, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cu toate acestea, specialiștii din piață spun că cifra ar fi în realitate mai mare, pentru că sunt rromi care nu vor să își declare etnia atunci când sunt întrebați de recenzori.
Bugetul alocat GAL-urilor aproape că s-a dublat față perioada de programare anterioară, ajungând de la aproximativ 375 milioane de euro în perioada 2007-2013, la 650 milioane de euro în exercițiul financiar actual, o creștere care s-a reflectat și în sporirea numărului de GAL-uri din țară, de la aproximativ 160 unități la peste 230.
La sfârșitul lunii februarie 2016, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat într-o conferință de presă că este nemulțumit de gradul de absorbție pe care au reușit să-l obțină GAL-urile până acum și că își dorește ca în viitor acestea să obțină rezultate mai bune. Potrivit declarațiilor lui Achim Irimescu, GAL-urile au accesat doar 92 milioane de euro din peste 300 milioane de euro câte au avut la dispoziție.
0 comments :
Trimiteți un comentariu