Cele 5 evenimente care au marcat săptămâna. România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în T2 2016. ROBOR-ul a scăzut cu 25% de la începutul anului. Abandonul școlar a ajuns la cote alarmante. Restructurările ascunse din comerțul modern. În vârf de sezon, o agenție de turism se joacă cu nervii turiștilor

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârșit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacțiile, mișcările și deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

România, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în T2 2016, de trei ori peste Europa sau SUA. Trimestrul 2, plus 6%. Semestrul 1, plus 5,2%

♦ Ministrul finanțelor:„Creșterea economică este sustenabilă. Temerile legate de o criză nu sunt întemeiate.“ ♦ Creșterea economică este de trei ori peste cea înregistrată de Uniunea Europeană (1,8%) sau Statele Unite (1,2%)

Spre surpriza tuturor analiștilor, România a înregistrat o creștere economică spectaculoasă de 6% în T2 față de T2 2015, amintind de perioada de boom din 2008, când ritmul de creștere era de 10% pe trimestru.

Temerile analiștilor sunt legate de suste­nabilitatea acestei creșteri economice, având în vedere că ea vine din creșterea consumului pe baza reducerii TVA și a majorării salariilor și mai puțin din investiții.

Anca Dragu, ministrul finanțelor, susține că această creștere este sustenabilă, nu este legată numai de consum și de investiții, iar „temerile legate de o posibilă revenire la pe­rioa­da anterioară crizei nu sunt întemeiate“.

Rezultatul din T2 din România este cel mai bun la nivelul Uniunii Europene, ritmul de creștere fiind de trei ori peste media creșterii din statele UE, de 1,8%.

Analiștii mai circumspecți decât ministrul finanțelor văd și o parte goală a paharului, susținând că această creștere economică va determina o schimbare mai rapidă a politicii BNR. „Creșterea rapidă a PIB-ului subliniază nevoia unei înăspriri a politicii monetare mai devreme decât prea târziu, în opinia noastră“, explică analiștii ING.

Această creștere economică vine însă și cu o creștere a importurilor, principalele beneficiare ale reducerii TVA, care duce la deteriorarea balanței de plăți. La 6 luni, contul curent al României (relația compa­ni­ilor și a statului cu exteriorul) are un minus de 2,5 miliarde de euro, față de un minus de 300 de mi­lioane de euro în perioada similară a anului tre­cut. Acest deficit este acoperit intern, dar menținerea creșterii lui poate aduce pro­bleme în viitor, mai ales că în 2017 guvernul trebuie să-și reducă deficitul bugetar.

În ciuda acestei creșteri economice, com­paniile rămân prudente în privința majorării investițiilor și a unor noi angajări. Acest lucru se vede cel mai bine în datele sistemului bancar, unde creditarea corporate are un ritm extrem de scăzut de creștere.

La polul opus, majorările salariale i-au determinat pe angajați să ceară noi credite la bancă, împrumuturile pentru consum având o rată de creștere de 20- 30%.

ROBOR-ul a scăzut cu până la 25% de la începutul anului, alimentând declinul dobânzilor și creșterea cu 8% a creditării în lei

Indicatorii ROBOR și ROBID, care arată costul finanțării în lei pe piața mo­netară locală, au avut de la începutul anu­lui o scădere cu până în 25% și, res­pectiv, cu până în 40% venită în prin­cipal pe fondul unui exces de lichi­ditate în piață. Unii analiști anticipează menți­nerea nivelurilor actuale până la sfâr­șitul anului, urmând ca din 2017 să în­ceapă un trend ascendent.

ROBOR, indicatorul la care băn­cile se împrumută pe piața interbancară și care este referința principală în cal­culul dobânzilor la creditele în mo­neda locală, a coborât de la în­ce­putul anului pe toate scadențele, antrenând di­minuarea dobânzilor la credite și creș­terea creditării în moneda națională.

Dobânda medie la creditele nou acor­date în lei a ajuns în iunie la 6,87% pe an, în scă­dere cu 3% față de ianuarie, când se situa la ni­velul de 7,09%. Cli­enții băncilor cu credite exis­ten­te au plătit în me­die o do­bân­dă de 6,83%.

De la înce­pu­tul anului, stocul credi­tu­lui negu­ver­na­men­tal în lei a cres­cut în primul se­mestru cu 8% de la 110 mld. lei până la 119 mld. lei, pe fondul do­bân­zilor scă­zute la lei, al veni­tu­rilor în creș­tere, al încre­derii sporite a populației în econo­mie și al descurajării de către BNR a creditării în valută, care a co­borât în același in­terval cu 7,5%, la 98 mld. lei.

ROBOR a avut scăderi de aproape 10% la scadențele pe termen foarte scurt - overnight și tomorrow next iar la scadențele de o săptămână și o lună indicatorul a coborât cu aproape 15%. Scăderile cele mai importante au fost înregistrate la maturitățile mai mari de trei luni, folosite ca referințe pentru cre­ditele acordate consumatorilor și com­paniilor, unde dobânzile au înregis­trat un declin de peste 20%.

Abandonul școlar a ajuns la cote alarmante în România: Aproape 300.000 de tineri părăsesc școala înainte de vreme, iar 75.000 dintre aceștia nici nu vor să muncească

Aproximativ 300.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani din România, adică 19% din totalul populației din aceste categorii de vârstă, părăsesc timpuriu școala pe care o urmează sau nu s-au mai înscris la o formă de școlarizare după finalizarea studiilor gimnaziale, arată o serie de statistici actualizate pentru anul 2015 ale Eurostat.

În medie, în Uniunea Europeană doar 11% dintre tinerii din aceste categorii de vârstă abandonează cursurile înainte de vreme, aceasta fiind și ținta spre care aspiră și Ro­mânia până în anul 2020.

Cu toate a­ces­tea, pon­­­derea tine­­rilor care pă­ră­­sesc tim­­­pu­riu școa­la a cres­cut con­stant în ultimii doi ani, de la 17,3% în 2013 la 18,1% în 2014 și a ajuns la 19,1% în 2015.

Dacă va continua abandonul timpuriu al școlii în acest ritm, vom ajunge în situația în care nu vom mai găsi oameni specializați în profesiile de care avem nevoie“, a spus Raluca Peneș, HR Coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România.

Din totalul celor 300.000 de tineri care părăsesc timpuriu sistemul de școlarizare, mai mult de 150.000 nu lucrează, iar dintre aceștia circa 75.000 susțin că nici nu vor să se angajeze. „O parte dintre acești tineri nu mai au încredere că dacă termină o facultate sau un liceu își vor găsi un loc de muncă și de aceea unii renunță la studii. În vestul țării, investitorii au început să se implice în proiecte prin care să îi motiveze pe tineri să învețe, în special în școlile profesionale, iar tinerii au ulterior un loc de muncă asigurat, iar aceasta este o posibilă soluție la problema abandonului timpuriu”, a mai spus Raluca Peneș.  Potrivit Eurostat, România se află pe locul trei în rândul statelor din Uniunea Europeană în funcție de rata abandonului școlar la această categorie de vârstă, după Spania (unde 20% dintre tineri părăsesc timpuriu școala) și Malta (19,8%). La polul opus este situația din Croația (2,8%), Slovenia (5%) și Polonia (5,3%).  „Dacă acești tineri ar fi reintegrați într-o formă de învățământ cum este, de exemplu, școala profesională, atunci ei s-ar putea angaja în industria automotive în primul rând. În acest sector este nevoie mare de angajați, atât cu studii superioare, cât și cu studii medii”, a mai spus Raluca Peneș.

Restructurările ascunse din comerțul modern. Fiecare hipermarket și supermarket are astăzi de două ori mai puțini angajați ca în 2008. Numărul mediu de salariați per magazin a scăzut de la 102 la 43 în perioada 2008-2015

În cele aproape 1.700 de hiper­mar­keturi, supermarketuri și ma­gazine de tip discount din co­merțul modern erau angajați la finalul anului trecut aproape 72.000 de salariați, potrivit datelor pu­bli­ce.

Numărul de angajați aproape s-a du­blat în perioada 2008-2015, în timp ce nu­­mărul de magazine a crescut de peste pa­­tru ori. Astfel, numărul mediu de sa­la­­riați per unitate a scăzut la mai puțin de jumătate.

Dintre cele zece rețele ana­li­­zate de ZF, opt sunt pe minus la indi­ca­­to­rul angajați per magazin. Singura re­țea care și-a majorat numărul mediu de sala­riați per magazin a fost Profi, pe când la Lidl indicatorul a rămas constant.

„Diferențele foarte mari (de număr de salariați per magazin, n.red.) sunt date de schimbările din piață în ultimii ani. (...) În contextul con­curenței tot mai acerbe și al puterii de cumpărare scăzu­te, au avut loc și scăderi de vânzări per ma­­ga­zin. Astfel, singura metodă la care au apelat retailerii străini a fost re­du­cerea cos­turilor. Acest lucru a în­sem­nat și re­struc­turări de personal“, spune Oa­na Botolan Datki, SEE managing part­ner în cadrul companiei cu activități în sec­torul resurselor umane Consulteam.

Ea spune că scăderile de consum din perioada 2009-2011 nu au fost recupe­ra­te încă, iar lupta tot mai acerbă pentru cli­enți între rețele a dus la restructurări.

Consumul intern a crescut anul tre­cut cu 8,9%, amintind de anii de boom. Cifra de afaceri din comerțul cu amă­nun­tul, principalul indicator al consu­mu­lui, mai are însă de recuperat 1,6% pentru a reveni la nivelul din 2008, unul dintre cei mai buni ani pentru economia locală, potrivit calculelor ZF.

Comerțul modern este unul dintre ce­le mai importante sectoare din eco­no­mie, cu afaceri totale de 10 mld. euro anual.

În vârf de sezon o agenție de turism se joacă cu nervii turiștilor. Genius Travel intră în insolvență și nu poate onora vacanțele plătite

Agenția de turism Genius Travel, cu afaceri de 2,3 milioane de lei, controlată de doi antreprenori români, și-a anunțat turiștii printr-un e-mail că intră în insolvență și că nu le va onora vacanțele cumpărate.

La Tribunalul București nu figura însă ieri nicio cerere pentru intrare în insolvență a companiei, în timp ce reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) nu au transmis nicio informare până la închiderea ediției.

„Relativ la pachetele turistice achizi­ționate de dumneavoastră vă anunțăm că începând de astăzi 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvență de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bu­curești o cerere de deschidere a procedurii insolvenței. Sumele plătite de dumnea­voastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societății și veți fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală.

Totodată, vă rugăm să nu mai efectuați călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situația creată!“, așa arată mesajul dintr-un e-mail trimis de agenția de turism Genius Travel (membră a ANAT) unui client care a cumpărat o va­canță în Bulgaria pentru luna august. Acesta este însă al treilea e-mail primit de turistul M.B., care a direcționat mesajul către ZF.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bianca Dorobanţu