Toate cifrele din economie arată că România traversează una dintre cele mai bune perioade din punctul de vedere al consumului din ultimii 25 de ani, însă creșterea îndatorării și a deficitelor externe ne poate arunca iarăși în degringoladă dacă dezechilibrele nu sunt ținute în frâu.Exuberanța populației în a cheltui se vede nu numai în creșterea retailului la șase luni cu 18 – 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, în aglomerația de pe Valea Prahovei sau de pe Transfăgărășan, unde cozile de Sfânta Maria au fost de kilometri, ci și în date brute precum retragerile de la bancomate.
În al doilea trimestru din 2016 românii au retras de la bancomate 37,7 mld. lei (8,4 mld. euro), cu 17% mai mult decât în trimestrul doi din 2015 și cu 8% mai mult decât în trimestrul patru din 2015, în general cel mai bun trimestru din an în ceea ce privește consumul.
Creșterea retragerilor de la bancomate s-a accelerat în trimestrul doi din 2016 până la 17%, față de plus 13% în T1 din 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe măsură ce oamenii au prins încredere că reducerile de TVA nu vor fi compensate de alte eventuale creșteri de taxe și că actualul guvern nu se dă în lături de la majorări salariale.
Dacă ritmul de 17% se va menține pe tot anul 2016, cash-ul retras din bancomate se va duce la 34 mld. euro, adică mai mult cu 5 mld. euro față de cele 29 mld. euro în echivalent retrase în 2015.
Sunt cinci miliarde de euro în plus pe masă în 2016 și este uimitor cât de previzibili sunt consumatorii români: au primit la salariu plus 14%, așa cum arată statisticile privind salariul mediu – care a atins 2.078 lei în iunie 2016 - și au retras de la bancomate chiar cu 17% mai mult.
Morișca se învârte în economie, există încredere și bani, însă din păcate acest spațiu de respiro macroeconomic nu este folosit pentru accelerarea investițiilor. Deocamdată, companiile sunt prudente, astfel încât stocul creditelor pe termen lung este în scădere, până la 14 mld. euro în iunie 2016, față de 15 mld. euro în iunie 2015.
Acum rolul hotărâtor în a orienta resursele în economie către viitor ar trebui să îi aparțină statului. Este timpul să fie dat drumul la investiții în infrastructură de toate tipurile. Banii suplimentari trimiși în consum fără o influențare a ofertei locale de bunuri și servicii sunt toxici, iar „driver-ul” ofertei locale este infrastructura.
Cinci miliarde de euro în plus retrași de la bancomate sunt o binecuvântare atât pentru profiturile băncilor, pentru retaileri și bineînțeles pentru consumatori, însă întrebarea este pe ce butoane ar trebui apăsat astfel încât acești bani suplimentari din consum să creeze creștere de investiții și de productivitate.
În acest sens, Consiliul Fiscal a avertizat serios privind concomitența unor măsuri care pot duce la decapitalizarea firmelor private – scăderea impozitului pe dividende, în contradicție cu menținerea impozitului zero la profitul reinvestit.
Se impune activarea unor pârghii macroeconomice prin care să se urmărească creșterea ratei de investiții în PIB, în condițiile în care ponderea consumului probabil că se va duce spre 85% pe trimestrul doi din 2016 față de 82% în primul trimestru, evoluție care va fi vizibilă când vor veni datele detaliate privind PIB-ul pe semestrul I din 2016.
Altfel, deficitele bugetare de peste 3% din PIB care se prefigurează atât pentru 2016, cât și pentru 2017 vor fi de fapt bani irosiți, vor fi creștere de business pentru producătorii din țările de import ale României. Ne împrumutăm să le dăm la alții piață de desfacere – rețetă sigură de derapaj.
0 comments :
Trimiteți un comentariu