„Cum să ceri unui tânăr să fie punctual la serviciu, când el a văzut la școală că profesorii nu sunt?“

Angajatorii sunt „șocați“ de noua generație de tineri care intră în câmpul muncii, pentru că, din 10 candidați chemați la interviu, doar doi se prezintă în ziua întâlnirii, însă aceștia uită de modelele pe care acești tineri le-au avut în școală.

„Două lucruri îi deranjează cel mai mult pe angajatori: faptul că, din 10 tineri confirmați, doar doi ajung la interviul de angajare și că reprezen­tanții generației «digitale» nu citesc despre compania la care se duc la interviu nici măcar în drum spre interviul de angajare. Pe de altă parte, tinerii nu mai văd rostul mersului la școală, iar replicile pe care le aud din ce în ce mai des sunt de tipul: «Dacă noi nu venim la oră și absentăm e de rău, dar dacă nu vine un profesor la oră, nu e nicio problemă». Noi subestimăm flagrant consecințele modelelor pe care profesorii le au asupra copiilor. Ne mirăm că tinerii nu sunt serioși, dar mulți profesori nu le-au dat senzația că e important să fie punctuali, că e important să se angajeze și să pună pasiune în ceea ce fac“, a explicat Ștefan Pălărie, președintele organiza­ției Școala de Valori, care desfășoară proiecte educaționale pentru tineri. El spune că această atitudine a unor profesori este unul dintre factorii care au condus România pe o poziție nefavorabilă la nivel internațional, având în vedere că elevii români au unul dintre cele mai scăzute niveluri ale motivației de a veni la școală, potrivit evaluărilor de la testele internaționale PISA.

„Dacă profesorii, în multe cazuri, îți arată că absenteismul e ok și își manifestă dezangajamentul față de meseria pe care o practică - ei fiind modelele care stau în fața copiilor în cea mai mare parte a timpului -, atunci nu trebuie să ne mai mirăm că tinerii sunt neserioși în mediul profesional”, a mai spus Ștefan Pălărie.

În opinia lui Pălărie, elevii români nu sunt motivați să meargă la școală, fie de metoda predării, fie de profesori sau de conținutul materiei. Iar această lipsă de motivație se va reflecta mai târziu în gradul de devotament profesional pe care îl vor avea tinerii la primele locuri de muncă.

„Din discuțiile pe care le-am avut cu adolescenții, am observat că atitudinea lor față de studii este aceea că școala reprezintă un rău necesar. Ei spun că studiile sunt un rău necesar pentru că au nevoie de școală pentru a obține o diplomă, dar nu le pasă dacă învață sau nu. Ajungem din nou la teoria formelor fără fond”, a mai spus Ștefan Pălărie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai