Necesar uriaș de finanțare și buzunare goale: România are nevoie de 126 mld. euro până în 2035 pentru sectoarele-cheie

♦ Din necesarul de finanțare de 126 mld. euro, guvernul a identificat surse de doar 50 mld.euro ♦ Aproape 20 mld. euro ar putea fi bani din fonduri UE, 22 de mld. euro bani de la buget și 5 mld. euro bani din împrumuturi.

România ar avea în următorii ani nevoie în următorii 20 de ani de 126 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructura-cheie, dar, din calculele pe care le-a făcut, a identificat  surse echivalente cu 50 de miliarde de euro, adică 40% din necesar.

Din necesarul de 126 de miliarde de euro, aproape 20 mld. euro ar putea fi bani din fonduri UE, 22 de miliarde de euro bani de la buget, 5 miliarde bani obținuți din împrumuturi și 3 miliarde din proiecte construite în parteneriat public-privat. Rezultă din acest calcul un deficit de finanțare de 76 de miliarde de euro, adică 60% din necesarul de finanțare de 126 de miliarde de euro.

Cifrele sunt consemnate în strategia de dez­voltare teritorială a României (SDTR), numită „Ro­mânia policentrică 2035. Coe­ziune și competitivitate teri­to­rială, dezvol­tare și șanse egale pentru oameni“, pentru care guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege ce va fi îna­intat Parlamentului în vederea adoptării, la nivelul Legislativului, a strategiei amintite.

Potrivit documentului citat, doar pentru autostrăzi și drumuri necesarul de finanțare este de 37 de miliarde de euro, dar guvernul nu a identificat surse decât pentru 17 miliarde de euro: 4,6 miliarde de euro din fonduri UE în exercițiul financiar 2014 – 2020, 6,6 miliarde de euro de la buget, 4 miliarde de euro din împru­muturi și 1,9 mld. euro fon­duri atrase prin par­te­­neriat public-privat (un semn că admi­­nistrația nu aban­do­nea­ză ideea de a construi auto­strada spre Bra­șov printr-un ast­fel de aran­ja­ment).

Calea ferată ar avea nevoie și ea de peste 14 miliarde de euro, dar nu are decât 4,4 mld. euro finanțare identificată. Proiectele la Metrou au nevoie de 10 miliarde de euro, dar nu dispun deocamdată decât de fonduri promise de 683 de milioane de euro de la UE și 200 mil. euro de la stat, prin urmare este de mi­rare că încă se mai vorbește despre extin­derea metroului. Porturile și aero­porturile au nevoie de 4,8 mld. euro, dar pen­tru ele nu au fost identificate nici jumă­tate din surse, în vreme ce infra­structura de apă-canal are nevoie de uriașa sumă de 24 de miliarde de euro, dar nu are promisiuni decât de 3 miliarde de euro de la UE, aproape 3 miliarde din bugetul de stat și 1,2 mld. euro din viitoare împrumuturi.

Guvernul a adop­tat ieri un proiect de lege de apro­bare a strategiei și spune că, la finalul ei – ori­zon­tul 2035 –, Ro­mâ­nia va avea (sau mai precis „guver­nul are în vedere reali­za­rea“) două auto­­străzi com­ple­te, care vor tra­ver­sa țara de la nord-sud și de la est-vest. Ar urma să fie construite alte două auto­străzi la exteriorul Car­paților și un nou pod peste Tisa (la Sighetu Marmației). Va exista cel puțin o autostradă între Moldova și Transilvania, cel puțin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpații Orientali. Dunărea va fi navigabilă pe tot parcursul anului, iar Bucureștiului va fi un pol competitiv de nivel european. Alte zeci și zeci de pro­iecte sunt trecute în strategia pentru urmă­torii 20 de ani. Câte însă ar urma să se și rea­lizeze, având în vedere costul acestor proiecte și sacul gol al României, nu se poate ști acum.

Potrivit viitoarei legi, strategia va fi revizuită o dată la trei ani, în funcție de realitatea din teren.

Iar acum „realitatea din teren“ arată că, față de necesarul de finanțare pentru autostrăzi, de 13 miliarde de euro, deficitul de finanțare este de 6 miliarde de euro, iar pentru nevoile căii ferate de peste 14 miliarde de euro, deficitul de finanțare este de aproape 10 miliarde de euro.

Guvernul însă insistă: „Strategia de dezvoltare teritorială a României este necesară deoarece asigură documentul-cadru care relaționează în profil teritorial strategiile sectoriale naționale, precum și orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt și mediu (exemplu: exercițiile bugetare ale UE), reunește toate aspectele dezvoltării, problemele, tendințele, potențialul de dezvoltare și riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exercițiior bugetare național și al UE“.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel