Brexitul rămâne principala incertitudine care se așterne asupra economiei globale și chiar dacă România se află într-o poziție „privilegiată“ în regiune, având cea mai bună situație macroeconomică din ultimul sfert de secol, asupra sa continuă să planeze anumite vulnerabilități, au fost de acord toți speakerii prezenți la cea de-a XII-a ediție a Conferinței de Risc de țară Coface.Conferința, organizată în parteneriat cu ZF, i-a avut ca invitați speciali pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, dar și pe Howard Davies, președintele Royal Bank of Scotland.
Evenimentul a fost structurat în două sesiuni, prima dintre ele fiind focusată pe principalele tendințe care modelează în prezent economia mondială, dar și pe repercusiunile acestora asupra marilor jucători din economie. Cele mai mari îngrijorări despre care au vorbit speakerii sunt legate de creșterea creditelor din China, situația Marii Britanii, dar și situația delicată a băncilor din Europa. Howard Davis a amintit că SUA și China sunt puteri „cruciale“ și că de creșterea lor economică vor depinde și celelalte economii ale lumii în anul 2017.
Economia chineză a înregistrat cea mai lentă creștere din ultimii 25 de ani. De altfel, fostul director economic al FMI a afirmat că încetinirea economiei Chinei este cea mai mare amenințare asupra economiei globale.
România va încheia anul 2016 cu o creștere economică de 5%, potrivit prognozei de toamnă a Fondului Monetar Internațional. Creșterea este peste cea a Irlandei care, anul trecut, a avut un avans record de 26,3%, față de o creștere de 3,8% înregistrată de România.
„Nu este înțelept ca, fiind preocupați numai de cât de repede creștem, să igorăm maniera în care facem acest lucru. Mă bucur că apare din ce în ce mai des această întrebare: creștem cu 5%, dar cum; este sustenabil sau echilibrat?“, a menționat guvernatorul BNR.
Vestea proastă este că economia nu poate crește sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali și salariali, care, în mod inevitabil, vor trebui retrași mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creștere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să potențeze toți factorii de producție menționați, a declarat Valentin Lazea, economist-șef al BNR.
Deși România și-a triplat PIB-ul în zece ani, creșterea a fost nesănătoasă, criza având un efect pozitiv din acest punct de vedere, a declarat Friedrich Mostböck, vicepreședinte, EFFAS & director, Divizia de Cercetare & economist-șef, Erste Group Bank AG, la conferința Coface. „Nu ne mai întâlnim cu creșteri «boom», ci doar moderate, însă pe termen lung ele sunt mai sustenabile“. Speakerii prezenți la conferință au punctat faptul că românii trebuie să înțeleagă care sunt mecanismele din spatele creșterii de 5%, înregistrată la nivel local, în primul semestru din 2016.
Europa Centrală și de Est are expunere mică la economii precum China, Brazilia, fiind mai legată de Europa de Vest. Statele din regiune sunt active în producție, nu neapărat servicii. Au datorii publice reduse, balanțe sănătoase și deficite financiare în scădere, pentru că și-au făcut temele în criză, consideră Mostbock.
Mugur Isărescu, guvernator al BNR
- În toată cariera mea nu am văzut o situație economică macro mai bună pentru România ca acum. Dar tot niciodată nu am văzut riscuri atât de mari. Trăim un paradox: avem cea mai bună situație macro, dar cele mai mari riscuri. Când cazi de la etajul 1, nu e o problemă, dar când cazi de mai sus s-ar putea să fie o problemă.
- Trăim o perioadă de schimbări profunde la nivel mondial și mie îmi este greu, cu toată experiență pe care o am, să îmi imaginez că disciplina contractuală devine nerelevantă.
- Trebuie să protejăm echilibrele macroeconomice, pentru că altfel vor urma corecții. Și orice corecție e dureroasă și se stinge în foarte mulți ani.
- Trebuie făcute reforme stucturale și păstrată stabilitatea financiară. Stabilitatea înseamnă și benevolență din partea bancherilor. Să se așeze la masă cu clienții lor și să discute împreună.
- Este nevoie de negociere și de împărțirea riscurilor. Negocierea este la baza economiei. Putem să venim cu exemple de cum se face politică economică în diferite locuri, dar trebuie să respectăm principiile europene.
- Sintagma-cheie care se află pe buzele tuturor economiștilor din întreaga lume este „stimularea creșterii economice", folosită și de România tot mai des, mai ales în climatul actual. Noi l-am împrumutat obsesiv. Înțelegem că ciclul politic și electoral nu se suprapune cu cel economic, deși exact asta e arta unei politici sustenabile, dar sunt soluții, iar dumneavoastră, cei din mediul de business, trebuie să le prezentați.
- Cred că nu e înțelept să fim preocupați doar să creștem, ci să ne uităm și la modul în care creștem.
- Riscul de țară nu depinde doar de indicatorii macroeconomici. El înglobează multe imponderabile-principii ale statului de drept și ale economiei de piață. O astfel de evaluare poate fi negativ influențată de măsuri care încurajează indisciplina de plată, indisciplina contractuală. Și nu mă refer doar la riscul de țară, ci și la riscul finanțării întreprinderilor.
- Trebuie explicat oamenilor că finanțarea firmelor la care lucrează depinde de foarte multe lucruri.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen
- Este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de proporții, pentru că România riscă să rămână în capcana unei politici fiscale prociclice, apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic și riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o fază viitoare de recesiune.
- Proiecțiile Comisiei Europene arată că România va înregistra o creștere economică de peste 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.
- Acum, creșterea economică este de 5%. Trebuie să înțelgem ce se află în spatele creșterii de 5% pe care o vedem în momentul de față. La baza acestei creșteri stă consumul, consum care a venit pe fondul creșterilor înregistrate la nivelul salariilor și nu numai.
- Discutăm de o creștere de două cifre la salarii, peste 20% în sectorul public. Consumatorul român are un venit mai mare la dispoziție, în consecință acesta a început să consume mai mult. Creșterea a fost de peste 10%. Accelerarea consumului a început să devină vizibilă din 2013.
- Această creștere de consum este reflectată și în comerțul cu amănuntul, care crește cu 15%. Cererea internă este acoperită doar parțial. Importurile de bunuri de consum cresc destul de rapid în ultima perioadă, iar la nivel de buget vedem o evoluție care arată o reversare abruptă a consolidării fiscale.
- Avem o tendință de reversare a consolidării fiscale.
- Vedem o creștere economică peste potențial, o creștere care, cel mai probabil, este nesustenabilă și care aduce dezechilibre. Echilibrele macroeconomice se deteriorează în special ca uramare a unui stimul fiscal inoportun atât ca dimensiune, cât și ca substanță economică.
- În concluzie, o stimulare fiscală suplimentară nu mai este necesară, accentul trebuie mutat pe reformele structurale. Trebuie să înțelegem că stimularea fiscală poate fi un câștig pe termen scurt, dar în niciun caz un câștig pe termen lung.
Iancu Guda, services director al Coface
- Jumătate din companiile insolvente au realizat investiții pe termen lung, însă efectul trebuie să fie întotdeauna mai mare decât efortul. Afecțiunea cronică de care suferă firmele din România este „myopia“. Managerii companiilor trebuie să își facă scenarii atunci când fac o investiție.
- Există foarte multă certitudine printre companii care nu se materializează ulterior. În final trebuie să te gândești să vinzi mai mult și mai profitabil.
- 6 din 10 companii care au intrat în insolvență sunt conduse de acționari care mai dețin și alte companii. Doar două companii din 100 se organizează cu succes, în vreme ce doar cinci încearcă să își construiască un plan de restructurare. De zece ani analizez alături de colegii mei 200.000 de companii intrate în insolvență, încercând să înțelegem și cauzele. Avem nevoie de un spirit antreprenorial mai puternic.
- În ceea ce privește riscurile, România se află la cel mai fragil nivel din ultimii ani.
- Dezvoltarea sustenabilă se traduce prin întărirea managementului riscului de credit pentru protecția lichidităților: factoring, asigurarea creanțelor, măsuri suplimentare de protecție pentru expunerile mari (risc sistemic).
- Principalele greșeli pe care le fac companiile: câștigurile pe termen scurt - pierderea pe termen lung; venitul este „vanitate“, iar lichiditatea este „sănătate“, iar efectul trebuie să fie mai mare decât efortul.
Friedrich Mostböck, Erste Group Bank AG
- Europa Centrală și de Est va continua să își îmbunătățească competitivitatea și să atragă investiții, pe baza nivelului salarial bun, a creșterii productivității, taxării rezonabile, locației și nivelului mai mic al îndatorării publice.
- Înainte de criză, statele din zonă mergeau mult mai bine. România și-a triplat PIB în 10 ani, dar a fost o creștere nesănătoasă. Criza a avut un efect pozitiv din acest punct de vedere. Nu mai avem creșteri boom, ci doar moderate, dar pe termen lung sunt mai sustenabile.
- CEE are expunere mică la economii precum China, Brazilia, fiind mai legată de Europa de Vest. Statele din regiune sunt active în producție, nu neapărat servicii. Au datorii publice reduse, balanțe sănătoase și deficite financiare în scădere. Și-au făcut temele în criză.
- Nu vom mai avea boom-uri, dar CEE poate genera creșteri sănătoase, nu au monede volatile, ceea ce e încă un avantaj. Vedem riscuri reduse aici față de alte țări industriale mari. Sunt într-o poziție mai bună, mai ales față de China, America Latină.
- Există o criză a datoriilor publice, o situație globală și nerezolvată. Datoria suverană se poate reduce prin creștere, reducerea cheltuielilor, investiții și inflație, dar niciuna dintre soluții nu a dat rezultatele dorite până acum.
Florian Libocor, economist-șef al BRD
- Din punct de vedere economic, situația României este „privilegiată“, însă continuă să existe multe vulnerabilități asupra acesteia.
- A discuta despre risc înseamnă a discuta și despre cauză, iar acest lucru înseamnă a discuta despre cine sau cum. Nu există niciun fel de efect fără cauză, dar oare aceste cauze nu pot fi evitate? Astfel, România este într-o situație favorabilă, fiind o economie cu o perspectivă pozitivă.
- Din toate punctele de vedere stăm relativ bine, din punctul de vedere al prețurilor stăm „excesiv“ de bine, ar fi bine să ne revenim la forma de „bine“, nu excesiv de bine, să analizăm performanța și deflația în care suntem în acest moment.
- Nu este de dorit o situație „excepțională“ a economiei, întrucât orice exces este dificil de corectat.
- Legat de performanța care se anunță „extraordinară“, întrebarea este cât de mult poate dura o astfel de situație? Am mai avut astfel de salturi, am mai fost excepționali, eu nu-mi doresc să fim așa, ci să fim așa cum trebuie. Orice fel de exces, că este pozitiv sau negativ, se corectează și intrarea în stare de exces nu este atât de dureroasă pe cât corecția ei.
- În ce privește dezechilibrele macroeconomice, România este într-o situație de „invidiat“, criterii la care multe din statele europene au probleme, noi stăm bine. Unul dintre ele este datoria publică, chiar dacă ritmul este de ușoară creștere.
Rozalia Pal, economist-șef al Garanti Bank
- Cea mai mare problemă pentru România o reprezintă faptul că sectorul privat nu este creditat. Avem cea mai mare creștere din zona euro, dar nu se creditează sectorul privat pentru a investi. (...) În ce privește gradul de îndatorare actual, dacă ne uităm la IMM-uri (companii mici și mijlocii, n. red.) suntem la un nivel nesustenabil și nu mai putem da mai mult credit, nu poate veni cererea nici din parta companiilor. Bilanțul este ridicat pe partea de îndatorare încât nu mai este loc.
- Din punctul de vedere al dobânzilor, în România există o convergență, iar acestea sunt competitive. Avem dobânzi competitive și pentru produsele în lei, dacă ne uităm la dobânzile pentru clienți, la creditele pentru locuințe și companii aproape că nu există diferență.
- Din toate categoriile de credite, creditele pentru locuințe și-au revenit la nivelul crizei. Sunt multe blocaje, atât pe sectorul creditării pentru companii, cât și pentru creditarea persoanelor fizice.
- Dobânzile vor rămâne aproape de nivelul actual și în anul următor. Putem să ne așteptăm la dobânzi mici în viitor, în 2017 dobânzile vor rămâne aproape de nivelul actual, nu ne asteptăm la creșteri din partea băncilor centrale, se va prelungi politica monetară relaxată din zona euro.
- În ce privește creditarea în lei, aceasta și-a revenit, însă numai în valori absolute. „Mesajul în momentul de față este unul pozitiv, avem dobânzi mici, se poate credita în monenda locală, se pot face investiții“, a mai adăugat ea.
Marie Albert, Head of Country Risk Coface
- Brexitul, alături de alte incertitudini, continuă să atârne asupra economiei globale. Comerțul mondial slab este din nou în centrul discuțiilor și nu este așteptată o revenire.
- Sectorul energetic se confruntă cu cel mai mare risc. Prețurile la petrol nu și-au revenit în totalitate, iar când vorbim de țările OPEC nimic nu este garantat, când își vor fixa targetul producției de petrol va trebui să-l respectăm.
- Totodată, noile tensiuni geopolitice care apar la nivel mondial ar putea cauza creșterea prețurilor mai mult decât este așteptat.
- Nu există nicio țară în recesiune în Europa Centrală, România este performantă, aveți consum privat, exporturi, industria de automotive, iar în acest context aveti prețuri mici, bune conditii pentru transport de mărfuri.
- În Europa Centrală este vizibilă o îmbunătățire la nivel macroeconomic, iar numărul insolvențelor a scăzut față de anul trecut.
Howard Davies, președintele Royal Bank of Scotland
- Brexit-ul nu are încă un impact negativ asupra economiei, însă nu știm cum vor evolua lucrurile. Majoritatea băncilor europene rămân mai puțin profitabile față de perioada crizei.
- Principalele motive de îngrijorare pentru Europa sunt legate de încetinirea economiei chineze, de problemele cu care se confruntă băncile din Europa, dar și de Brexit, care, deși nu are încă un efect negativ asupra economiilor din regiune, rămâne o amenințare pentru investitori, care trebuie să rămână precauți, având în vedere faptul că urmează o scădere ușoară a economiei din Marea Britanie.
- Dacă ne întrebăm încotro se îndreaptă economia lumii, putem observa că SUA și Canada vor avea o creștere mult mai rapidă față de anul precedent, însă, pe de altă parte, ne așteptăm ca economia Marii Britanii să scadă lent. Deja vedem marile puteri industriale clătinându-se.
- În ciuda problemelor cu care se confruntă, economia Chinei rămâne constantă, într-o privire de ansamblu. Totodată, economia lumii este fragilă, iar în acest context băncile se află într-un mediu dificil. SUA și China sunt cruciale. Dacă ele vor „călca“ pedala de accelerație, atunci și celelalte țări vor avea o creștere rapidă în 2017. În caz contrar, putem vorbi de recesiune.
- În ceea ce privește situația din Marea Britanie, deși Brexit-ul nu are încă un impact asupra economiei din regiune, există posibilitatea ca lucrurile să se schimbe pe parcurs.
Valentin Lazea, economist-șef al BNR
- Programul „România Competitivă“ este o strategie care își propune să răspundă principalei provocări, și anume, convergența cât mai rapidă a României cu țările din Europa Occidentală; este obiectivul îmbrățișat de locuitorii întregii țări.
- Vestea proastă este că economia nu poate crește sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali și salariali, care, în mod inevitabil, vor trebui retrași mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creștere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să potențeze toți factorii de producție mentionați.
- Există un larg consens societal cu privire la necesitatea convergenței cât mai rapide a nivelului Produsului Intern Brut/locuitor (exprimat la Paritatea Puterii de Cumpărare) cu nivelul mediu din Uniunea Europeană. În acest sens trebuie urmărită, în primul rând, o mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB potențial - capital, forță de muncă, productivitate - ca singura cale de a majora în mod sustenabil creșterea economică de la 3% la 5% anual.
La acest material au contribuit Roxana Roșu, Bianca Dorobanțu și Cristina Bellu
0 comments :
Trimiteți un comentariu