Datoria americană este o bombă care ticăie din ce în ce mai tare, deficitul bugetar a crescut pentru prima dată în ultimii 7 ani, consumatorii americani se simt deshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAxL251LXZhLWZpZS1mcmljYS1hY3Rpb25hdGkuaHRtbCIgdGFyZ2V0PSJfYmxhbmsiPmN1cmFqYTwvYT4=ți de circul alegerilor prezidențiale și s-au reaprins discuțiile despre reintarea economiei SUA în recesiune și despre o nouă criză a creditului acolo.Despre pericolele care pândesc economia americană s-a scris mult și se va scrie deoarece SUA sunt, poate, cea mai importantă țară pentru economia mondială și pentru sectorul financiar global. Acum, parcă și autoritățile și-au mai pierdut din optimism. Când Atlanta Fed estima pentru trimestrul trei o creștere a PIB-ului american de 3,8%, în mulți s-a trezit speranța că economia va rupe în sfârșit ritmul și se va relansa puternic. Atlanta Fed preconizează acum un avans de doar 1,9% pentru al treilea trimestru. Prognoza este totuși mai bună decât cea a guvernului, care a calculat o creștere de 1,4%.
Creșterea slabă nu face bine datoriei, iar SUA au în față o criză a datoriei alimentată de demografie, după cum scrie Barron’s. În 1999 președintele Bill Clinton avertiza: „Cum numărul americanilor bătrâni este în curs de dublare până în 2030, baby boom-ul va deveni un boom al pensionarilor, lăsând guvernul în incapacitate de a plăti pensiile promise bătrânilor“. Un deceniu mai târziu, președintele Obama se arăta la fel de îngrijorat. Într-un discurs din 2010 el observa că „încă ne mai confruntăm cu deficitul masiv pe care-l aveam când am fost ales președinte. Mai important, costurile cu Medicare, Medicaid și asigurările sociale vor continua să urce abrupt. Haideți să investim în oamenii noștri fără să le lăsăm un munte de datorii“.
Datoria americană sub formă de titluri de trezorerie deținute de public a sărit de la 38,4% din PIB în 1999 la 76% din PIB în 2016. Dacă nu se acționează în vreun fel, indicatorul va urca la 141% până în 2046, peste maximul de 113% din PIB atins în al Doilea Război Mondial, potrivit estimărilor Biroului pentru Buget al Congresului. Agenția nonpartizană a avertizat de multe ori că extinderea datoriei poate duce la o criză fiscală.
Unii experți atenționează că dezvoltarea sectorului financiar paralel (shadow banking – servicii financiare acordate de instituții nonbancare, un sector slab reglementat) favorizează apariția unei noi crize a creditului în SUA, dar și în alte părți, scrie CNBC.
În condițiile în care tehnologia le-a permis companiilor mai mici să desfășoare activități pe care cândva le puteau face doar băncile și în care înăsprirea reglementărilor pentru operatorii financiari mari îngrădește activitatea acestora, shadow bankingul a crescut cu circa 25% după cea mai recentă criză financiară, potrivit cercetătorilor Jeremy Josse și Craig Zabala.
„Această creștere în principiu nu este ceva rău, dar la un anumit punct s-ar putea repeta situația din 2008”, a spus Josse. El a reamintit că criza creditului a fost cauzată de acțiunile actorilor de pe scena shadow banking-ului, în special de împrumuturile date de creditorii ipotecari.
O analiză a IHS Global Risk Service notează că, deși nu există riscul ca SUA, dar și Japonia, să se confrunte cu aceleași riscuri de default suveran ca statele din sudul zonei euro, aceste economii uriașe „nu pot continua să păstreze deficite bugetare mari la nesfârșit, având în vedere perspectivele demografice defavorabile și creșterea rapidă a costurilor cu programele lor de sănătate”, scrie The Fiscal Times.
Fără ajustări dureroase ale politicilor fiscale, SUA vor „intra inevitabil într-o criză inflaționistă sau una deflaționistă”, arată analiza, care avertizează că populația în îmbătrânire va pune presiuni din ce în ce mai mari pe programele de siguranță socială, care vor epuiza resursele financiare ale țării și vor împinge în sus datoria.
Deficitul SUA a crescut în septembrie pentru prima dată în ultimii șapte ani mai ales din cauza avansului cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile au depășit veniturile bugetare cu 587,4 miliarde de dolari în intervalul de 12 luni îmcheiat pe 30 septembrie. În anul fiscal 2015, diferența a fost de 439,1 miliarde de dolari. Ca pondere în PIB, deficitul s-a majorat de la 2,5% la 3,2%.
“Încetinirea colectării taxelor sugerează răcirea pieței muncii”, a afirmat pentru Bloomberg Gennadiy Goldberg, analist la TD Securities. El crede că deficitul mai mare va mări nevoia Trezoreriei SUA de a se împrumuta.
Într-o analiză a Harvard Business School despre competitivitatea SUA se arată că “nemulțumirea față de sistemul politic reprezintă acum cea mai importantă provocare pentru progresul economic al Americii. Sistemul politic american a fost cândva motiv de invidie pentru multe națiuni, însă în ultimele decenii a devenit cea mai grea povară”, notează cercetătorii.
Încrederea consumatorilor americani a atins luna aceasta cel mai redus nivel de după septembrie, potrivit unui indicator calculat de Universitatea Michigan. Indicele încrederii a scăzut de la 91,2 puncte în septembrie la 87,9 puncte. Factorul care a contribuit cel mai mult la declin este scăderea accentuată a optimismului în rândul gospodăriilor cu venituri mai mici, de sub 75.000 de dolari pe an.
„Este probabil ca incertitudinile care înconjoară alegerile prezidențiale să fi avut un impact negativ, mai ales printre consumatorii cu venituri reduse. Fără aceste incertitudini, indicatorul încrederii s-ar putea să nu se fi redus”, spune Richard Curtin, economist șef la Surveys.
Într-un sondaj al The Wall Street Journal, economiștii intervievați de ziar pun la aproape 60% probabilitatea ca economia americană să reintre în recesiune în următorii patru ani.
Investitorul Raoul Pal, care a anticipat ultima criză financiară, spune că economia va reintra cu siguranță în recesiune în următoarele 12 luni, notează MarketWatch.
0 comments :
Trimiteți un comentariu