Banca Mondială este mai puțin optimistă decât guvernul: Economia României va crește cu 4,5% în 2018, după un avans de 6,4% în 2017. „Poți crește sănătos și prin exporturi, cum face Germania. Dar noi creștem prin importuri.“

„Poți crește sănătos și prin exporturi, cum face Germania. Dar noi creștem prin importuri, pentru că în lipsa investițiilor piața internă nu face față cererii în creștere determinate de majorările salariale și de reducerile de taxe.“

Previziunea Băncii Mondiale de creștere economică a României, pentru 2017, de 6,4%, subliniată în raportul „Perspective eco­nomice globale“ (ianuarie 2018), pu­blicat ieri, este chiar peste cea a guver­nu­lui, care mizează pe un avans ușor peste 6%. Trimestrul al treilea din 2017 a dat peste cap calculele, după ce economia a crescut cu 7% la nouă luni și cu 8,8% în T3 față de T3 2016.

Creșterea economică de 4,5% pentru 2018 anticipată de economiștii Băncii Mon­diale (5,5% în estimările guvernului român) este ea însăși foarte mare, având în vedere baza de unde se pleacă - această creștere de peste 6% prognozată pentru 2017.

De doi ani România se află în topul creșterii economice în Uniunea Europeană, o creștere și criticată și lăudată în aceeași vreme. Este o creștere ce vine din consum, în principal, în urma unei relaxări fiscale fără precedent, dar care își dezvăluie acum slăbiciunile.

„Creșterea economică puternică nu este de­loc rea. Dar o creștere «peste potențial», cum spun «deștepții», conține o doză puternică de destabilizare. O creștere economică puternică este bună când se bazează pe investiții și vine cu un risc enorm când se sprijină pe consum, cum se întâmplă la noi. Așadar, avem pe de o parte o creștere economică puternică bazată pe consum, iar pe celălalt taler al balanței avem o creștere pe măsură a importurilor care destabilizează balanța comercială și pe cea de cont curent, având drept consecință o monedă mai slabă, dobânzi în creștere și, peste toate, o inflație în urcare ce mușcă, până la urmă, din veniturile oamenilor. Este un fel de a-ți fura căciula“, comentează economistul Dragoș Cabat.

Salariile au crescut în medie în 2017 cu 14%, mai ales în urma unor decizii administrative, dar și ca urmare a unui început de supraîncălzire a economiei cu partea ei cea mai vizibilă - o lipsă de forță de muncă ce tinde să devină problematică. Dar inflația se reaprinde, leul se devalorizează și ca urmare a creșterii deficitelor gemene – comercial și de cont curent – și toate acestea vor lovi în final în venitul real al consumatorilor, după cum spune Dragoș Cabat.

Totuși nimic nu arată că România s-ar prăbuși sub devalorizare sau sub povara unor deficite sau a unei datorii fără putință de plătit - datoria publică este la 37% din PIB. De unde atunci această îngrijorare?

„Poți să crești prin consum, dar nu o poți face pe termen lung. O creștere sănătoasă este cea care se bazează pe investiții, investiții care asigură creșterea ulterioară. Poți crește sănătos și prin exporturi, cum face Germania. Dar noi creștem prin importuri, pentru că, în lipsa investițiilor, piața internă nu face față cererii în urcare determinate de majorările salariale și de reducerile de taxe. Peste șase luni, un an, surplusul financiar pe care oamenii și-l cred în buzunare va fi topit de inflație și dobânzi mai mari. Este adevărat că noi nu vedem acum deficite mari – deficitul bugetar este sub control, spunem noi. Dar când ții deficitul bugetar sub control gâtuind investițiile, acest lucru nu este în regulă pentru că lipsa investițiilor este baza stagnării viitoare“, comentează Cabat.

Investițiile publice (din buget și din fonduri UE) au fost în primele 11 luni din 2017 de 17,5 miliarde de lei, în scădere cu 24% față de primele 11 luni din 2016. La o creștere economică record postcriză, de peste 6% în 2017, investițiile statului sunt, practic, și nominal, și ca procent din PIB, cele mai mici din ultimii cel puțin 15 ani. Gu­vernul a mizat în susținerea creșterii economice pe majorările de salarii care au stimulat consumul și au susținut avansul PIB. Gu­ver­nul, care își docu­men­tează analizele pe datele Comisiei Naționale de Prog­noză, estimeză o creș­tere economică în 2018 de 5,5%.

Mediafax reamintește că în noiembrie 2017 Comisia Europeană a ma­jo­rat prognozele de creș­tere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7%, și pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. De asemenea, și Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluția economiei românești în 2018, potrivit celui mai nou raport World Economic Outlook.

iulian.anghel@zf.ro

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel