Una din perioadele cele mai tulburi din politica germană din ultimul deceniu s-a încheiat cu un acord pentru o coaliție de guvernare între conservatorii cancelarului Angela Merkel și Partidul Social Democrat. Merkel a descris momentul ca un „nou început“ pentru Europa, unul care va readuce Germania în poziția de lider al eforturilor de reformare a UE.Însă cum rămâne cu reformele despre care mulți analiști spun că ar avea nevoie economia germană? Unii comentatori au observat că cu cât coaliția deja tradițională formată din creștin-democrații Angelei Merkel și social-democrați stă mai mult la guvernare, cu atât slăbește voința de a introduce reforme. Economia germană trece prin cea mai bună perioadă de după marea criză și va continua să meargă excelent cel puțin încă un an, însă o face cu energia dată de reforme implementate în urmă cu zece ani.
Dar chiar și așa, performanțele Germaniei atrag invidie și critici. Franța, a doua economia ca mărime din zona euro, prima fiind cea germană, a cerut Berlinului prin ministrul economiei Bruno Le Maire să cheltuiască mai mult pentru a stimula creșterea economică a UE, scrie Euractiv. Berlinul ar avea această responsabilitate.
În schimb, a explicat Le Maire pentru Die Zeit, Franța și-a îndeplinit deja o parte din obligații „reducând cheltuielile publice și reformând economia“.
„Ne așteptăm ca Germania să adere la această mișcare adoptând politici salariale mai ofensive și investind mai mult“, a declarat ministrul francez.
Performanțele economiei germane sunt de natură să creeze euforie, notează Henrik Boehme, comentator la Deutsche Welle. Dacă în urmă cu zece ani Germania era considerată „omul bolnav al Europei“, acum PIB-ul are în palmares opt ani de creștere neîntreruptă. Ceva de invidiat având în vedere dependența economiei de exporturi și turbulențele internaționale din 2017. Anul trecut, economia a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din 2011 încoace, de 2,2% (2,5% în ritm ajustat la zilele de lucru). 2017 a fost, de altfel, un an al recordurilor. Guvernul a terminat anul cu un excedent bugetar record, de 38,4 miliarde de euro, echivalent cu 1,2% din PIB. Este al patrulea excedent anual consecutiv, o premieră în ultimele șase decenii. Numărul angajaților a crescut la 44,3 milioane de oameni, de asemenea un nivel record. Multe din aceste performanțe pot fi puse pe seama politicilor (nu foarte probusiness) ale lui Merkel, dar la fel de multe pe seama reformelor introduse de fostul cancelar social-democrat Gerhard Schroeder. Pentru a avea un reper despre ce au însemnat reformele lui Schroeder trebuie spus că economia germană a crescut cu 25% în ultimii 18 ani, în timp ce cea italiană a stagnat. Italia este o țară rezistentă la reforme. În fața parametrilor economici pozitivi n-a mai rămas mult din spiritul de reformă atât de evident în urmă cu un deceniu, notează Bohme. Cu cât „marea coaliție“ stă mai mult la guvernare, cu atât se gândește mai puțin la a pregăti Germania pentru viitor. Fostul ministru de finanțe Wolfgang Schaeuble a fost întotdeauna mândru să prezinte un buget echilibrat, cu toate că eforturile sale de a economisi au lăsat infrastructura să se deterioreze, școlile și universitățile să rămână fără dotări și au frânat extinderea rețelei broadband. În schimb, Berlinul și-a concentrat energia pe a spune altora ce este bine pentru ei. Schaeuble a ajuns să fie demonizat în Grecia.
Analiștii de la ING au remarcat că performanța economiei germane este impresionantă având în vedere că s-a ajuns la ea fără vreo reformă structurală semnificativă în ultimii zece ani. „În această privință, Germania este un exemplu bun de cum o economie poate beneficia mult timp de reforme mai vechi“, scriu analiștii de la ING.
Ei apreciază că aceiași factori care au sprijinit creșterea în 2016 și 2017 vor acționa și în 2018. „Singura întrebare este cât de mult stimul adițional vor aduce dobânzile mici, euro slab, cererea internă puternică și revenirea întregii zone euro pentru ciclul matur al economiei germane. Din punctul nostru de vedere, încă mult.“
Și analiștii ING cred că performanțele economice puternice au redus voința de a reforma. Creșterea puternică ascunde deficiențe în domenii ca digitalizarea, serviciile și educația. Următorul guvern are șansa să rezolve aceste probleme în condiții favorabile.
Social-democrații cer cheltuieli mai mari pentru cei dezavantajați, însă conservatorii lui Merkel vor să țină bugetul în echilibru pentru a acumula resursele financiare necesare unei populații în curs de îmbătrânire. Cele două părți discută despre posibile reduceri de taxe, însă Handelsblatt este convins că acestea, dacă vor exista, nu se vor ridica la nivelul celor făcute de Trump în America. Ambele tabere vor poveri financiare mai mici pentru gospodăriile cu venituri mici și mijlocii și majorarea pragului veniturilor cărora li se aplică impozitul cel mai mare. Conservatorii vor și creșterea alocațiilor pentru copii. Social-democrații propun acces gratuit la grădinițe pentru toate familiile. Cele două partide sunt de acord că trebuie renunțat la suprataxa de solidaritate de 5,5% introdusă pentru reconstruirea Germaniei de Est, dar nu se înțeleg în privința ritmului retragerii.
Anunțul acordului privind o nouă coaliție de guvernare în Germania a trimis euro în sus.
0 comments :
Trimiteți un comentariu