♦ Veștile despre economia Europei cu greu pot fi mai bune. l Creșterea din zona euro este cea mai puternică din ultimii șapte ani și este susținută de accelerarea activității economice din servicii și industria manufacturieră din toate economiile mari. Adică este o creștere sănătoasă.În Germania, motorul de creștere al Europei, vânzările retailerilor au urcat cu 5% în primele 11 luni ale anului trecut. Creșterea, care nu include perioada sărbătorilor de iarnă, este cea mai puternică din 1994 încoace. Dispoziția nemților de a cheltui înseamnă încredere și consum mai mare, adică importuri mai mari, inclusiv din Europa de Est.
Însă o teamă bântuie prin acest peisaj optimist: inflația. Anul trecut, forecasterii au subestimat puterea redresării economiei zonei euro, iar în acest an cel mai mare risc este ca aceștia să subestimeze din nou soliditatea economiei, dar mai ales creșterea inflației.
La nivel mondial, investitorii sunt preocupați de inflație, accelerarea acesteia reprezentând unul dintre cele mai subestimate riscuri din acest an, cred economiștii.
Pentru prima dată într-un deceniu, forecasterii par să fie unanim optimiști cu privire la perspectivele economiei zonei euro, iar acest lucru poate că nu este surprinzător având în vedere cât de eronate le-au fost predicțiile privitoare la 2017, scrie Wall Street Journal. Cu siguranță, ultimele date indică un început de an în forță pentru zona euro. Economia acesteia a încheiat anul 2017 cu cea mai solidă creștere din ultimii aproape șapte ani, pe fondul accelerării activității din sectorul serviciilor și manufacturier la nivelul tuturor marilor economii, potrivit CNBC.
Încrederea companiilor și consumatorilor în zona euro se situează la cel mai ridicat nivel din 2001, în timp ce ultimele sondaje indică un nivel record al optimismului în rândul producătorilor și noi niveluri record ale comenzilor la export.
Creșterea este alimentată în mare parte de cererea internă și susținută de cel mai ridicat nivel al creării de noi locuri de muncă din 2000, scrie WSJ. Șomajul din zona euro a coborât acum la 8,8% de la un vârf de 12,7% și este în scădere accelerată. Firmele germane au raportat o creștere record a intențiilor de angajare în decembrie; șomajul spaniol a scăzut cu 1% în aceeași lună. O piață de muncă în expansiune duce la cheltuieli de consum și investiții în creștere, un cerc virtuos.
În acest an, riscurile de ordin politic sunt reduse. Cel mai mare este legat de alegerile din Italia de pe 4 martie. Însă mișcarea 5 Stele, care conduce în sondaje, și-a atenuat tonul eurosceptic și a exclus organizarea unui referendum privind euro.
Alte riscuri pentru zona euro includ tensiunile din Catalonia, posibilitatea ca noi alegeri să fie necesare în Germania, lipsa progresului în reformarea zonei euro și bineînțeles un Brexit haotic.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Însă niciunul dintre acestea nu reprezintă o amenințare existențială de genul celor cu care zona euro s-a confruntat în ultimii ani.
Poate cel mai mare risc pentru investitori este ca forecasterii să subestimeze din nou soliditatea economiei. Majoritatea cred din nou că 2018 va fi o copie a anului trecut. BCE, de exemplu, anticipează o creștere de 2,3% pentru acest an și o ușoară creștere a inflației în următorii doi ani până la 1,8% în 2020, în linie cu ținta sa.
Dar dacă aceste estimări sunt prea prudente, în special în ceea ce privește inflația? În prezent, majoritatea investitorilor consideră că dacă există o problemă cu inflația în economia mondială aceasta este în SUA.
Ian Harnett, economist-șef la Absolute Strategy Research, arată însă că riscul mai mare este în zona euro, unde există pericolul apariției unei inflații generate de salarii.
Inflația de bază este deja în accelerare în 80% din economiile zonei euro.
Este posibil ca cererea de forță de muncă din zona euro să-și creeze propria ofertă. În același timp, inflația salariilor ar putea fi ținută sub control de tehnologie și globalizare, după cum pare să se fi întâmplat în ultimii ani.
Dar Harnett crede că piețele muncii mai puțin flexibile din unele țări fac zona euro mai vulnerabilă în fața inflației generate de salarii.
Dacă acest lucru este adevărat, piața ar putea începe să parieze pe o stopare bruscă a programului de relaxare cantitativă al BCE în septembrie și pe o majorare mai devreme a dobânzilor, ceea ce va duce la costuri de finanțare mai mari care ar putea afecta creșterea și ridica anumite probleme unor economii aflate încă în stadii incipiente de redresare.
La nivel mondial, investitorii alocă sume masive fondurilor care ajută la protecția portofoliilor împotriva creșterii inflației, scrie Financial Times.
Fondurile care achiziționează obligațiuni protejate de inflație au atras 743 milioane de dolari în săptămâna încheiată pe 3 ianuarie, a 11a săptămână consecutivă de influxuri pozitive.
Evoluția survine pe fondul unor date robuste privind creșterea economică la nivel mondial.
Fondurile concentrate pe SUA reprezintă cea mai mare parte a sumei investite în obligațiuni protejate de inflație.
Membrii comitetului de politică monetară al Fed continuă să creadă că nivelurile scăzute ale șomajului vor genera creșteri salariale și vor împinge inflația în sus.
„Cred că accelerarea inflației este unul dintre cele mai subapreciate riscuri pentru 2018“, spune Peter Boockvar, de la Bleakley Financial Group. „Asistăm la o acumulare a presiunilor inflaționiste“.
Nu toată lumea este convinsă însă că presiunile inflaționiste vor crește, o sumă solidă de 4,7 miliarde de dolari fiind investită în fondurile de obligașiuni americane. Scepticii notează rolul însemnat jucat de creșterea prețurilor petrolului în creșterea așteptărilor privind inflația.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu