♦ Aproape 40 de foste platforme industriale unde înainte de 1990 se produceau componente electronice, instalații, pâine sau componente mecanice au fost treptat înlocuite de centre comerciale, de la hipermarketuri la malluri și clădiri de birouri, potrivit datelor de la Knight Frank.Industria grea a Bucureștiului a ajuns în ultimii 15-20 de ani la fier vechi sau, în cel mai bun caz, a fost mutată la marginea orașului, iar pe terenurile fostelor fabrici au fost și vor mai fi ridicate centre comerciale, o piață care cel puțin la nivelul Capitalei atrage mult mai multe investiții decât producția.
Pe terenurile unor foste fabrici ca Tricodava, Vulcan, Electroaparataj, Laromet sau Textila Dacia vor apărea în următorii trei-patru ani noi centre comerciale, deși orașul pare deja împânzit de malluri și hipermarketuri.
„Printre punctele forte ale acestor platforme se numără accesibilitatea ușoară și poziționarea în oraș, dar și faptul că au suprafețe generoase care permit dezvoltarea unor proiecte ample. Aceste puncte forte devin relevante în funcție de tipul proiectului care urmează să fie dezvoltat pe teren: pentru rezidențial contează foarte mult zonele liniștite, dar și proximitatea mijloacelor de transport în comun, piața de office are nevoie de cât mai multe mijloace de transport în comun, dar și de un mix de retail diversificat, iar segmentul de retail cere densitate cât mai mare de consum”, explică Gabriel Simulescu, – associate director land division Knight Frank România.
Un subiect important în rândul unora dintre aceste foste platforme îl reprezintă ecologizarea terenului, mai ales în cazul acelora unde s-au folosit substanțe toxice.
„Ecologizarea și decontaminarea rămân variabile importante pe care le au în vedere investitorii, pentru a stabili și negocia prețul final oferit pentru un teren, în urma unor studii geotehnice. Bineînțeles, costul acesta se stabilește în funcție de gradul contaminării, iar prețul poate varia între câteva zeci de euro/mp, până la sute de euro/mp. Contaminarea terenurilor a influențat negativ mai multe tranzacții de pe piață, care din această cauză nu s-au mai realizat, pentru că nu se preta investiția”, a subliniat Gabriel Simulescu. Cea mai mare platformă industrială din București transformată în centru comercial, de peste 15 hectare, aparține grupului israelian AFI Europe, care deține mallul AFI Palace Cotroceni. AFI a cumpărat încă din 2007 platforma industrială Laromet din Bucureștii Noi, unde erau produse aliaje și semifabricate din cupru, și intenționează să construiască un proiect rezidențial.
La circa doi kilometri distanță de fosta platformă Laromet, două fabrici de textile - Beta Impex și Textila Dacia - au fost recent demolate în vederea construirii altor centre comerciale. Pe terenul Beta Impex grupul german Kaufland a obținut recent de la Primăria Sectorului 1 autorizație pentru construirea unui hipermarket, în timp ce la Textila Dacia a fost dezvoltat mallul Victoria City, al cărui principal chiriaș este rețeaua franceză de hipermarketuri Cora. Și Promenada, mallul realizat de Raiffeisen Evolution în urma unei investiții de peste 130 de milioane de euro și deținut acum de NEPI-Rockcastle, a fost construit tot pe terenul unei foste fabrici, FEA.
În sectorul 6 din București, zona de vest a orașului, cea mai mare parte a fabricilor au dispărut sau sunt pe cale să dispară.
În zona Politehnica, fosta platformă UMEB a lăsat loc mallului AFI Palace Cotroceni, în timp ce fabrica Pumac a fost demolată iar acum Skanska dezvoltă acolo proiectul Campus 6, iar River Development construiește birourile The Light.
La Grantmetal, în Crângași, pe structura unei foste hale a fabricii a fost construit proiectul Auchan City. Francezii de la Auchan, de altfel, dețin și platforma Tricodava din Drumul Taberei, transformată într-un centru comercial cu birouri. De asemenea, grupul german Lidl a construit un supermarket pe un lot al fostei fabrici Electrotehnica, de lângă mallul Plaza România, după ce au construit un alt magazin pe un lot din Frigocom.
Fabrica de pâine Spicul de la Grozăvești a fost acum înlocuită de două dintre cele mai spectaculoase noi proiecte de birouri – The Bridge și Orhideea Towers. De asemenea, fosta fabrică de bere Grivița a fost înlocuită de un supermarket Kaufland iar trei dintre cele mai importante clădiri ale sale vor fi transformate de Hanner în apartamente de lux și birouri de tip co-working.
Tranzacțiile cu terenuri de mari dimensiuni sunt însă destul de rare, iar cea mai recentă a fost parafată la începutul anului 2016 când Vastint a cumpărat aproape 50 de hectare de teren în zona Sisești, fostul IAS Mogoșoaia, pentru a dezvolta la o dată ulterioară un proiect rezidențial cu mii de locuințe.
Uzina Timpuri Noi, situată la mai puțin de doi kilometri de Piața Unirii, sau fosta fabrică Ford de pe calea Floreasca sunt alte unități de producție care stăteau pe „terenuri prețioase“, astfel că au ajuns în portofoliul investitorilor imobiliari, dar până în prezent nu a fost construit nimic pe aceste loturi.
Schimbările din ultimii 15-20 ani au făcut ca peste 350.000 de bucureșteni să lucreze în prezent în clădiri de birouri pentru bănci, firme de asigurări, IT sau alte corporații, în timp ce în malluri sau supermarketuri lucrează alte aproximativ 40.000 de persoane.
În producție însă Bucureștiul mai respiră doar prin industria de medicamente, bunuri de larg consum sau materiale de construcții, după ce marii jucători din comerț au trecut cu buldozerele peste industria grea.
0 comments :
Trimiteți un comentariu