Pe măsură ce creștin-democrații conservatoarei Angelei Merkel și social-democrații federalistului Martin Schulz fac progrese spre o coaliție de guvernare, se conturează și viitorul zonei euro: o uniune monetară mai integrată, cu o Germanie care-și deschide mai larg portofelul și este dispusă să-și asume mai multe riscuri.Noua perspectivă ar fi pe placul lui Emmanuel Macron, președintele Franței, și al Comisiei Europene.
După primele indicii că Merkel și Schulz, fostul președinte al Parlamentului European, se îndreaptă spre o coaliție de guvernare, s-au intensificat presiunile ca Berlinul să cheltuiască mai mult. Directorul general al Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde a încurajat Germania să majoreze cheltuielile guvernamentale pentru a accelera creșterea economiei și a remarcat că surplusul de cont curent al țării (un indicator al fluxurilor de bunuri, servicii și investiții într-o economie) este prea mare. Ea a sfătuit Berlinul să cheltuiască mai mult pe infrastructura publică, pe drumuri și cale ferată, scrie Bloomberg.
Și miniștrii de finanțe ai UE vor cere săptămâna viitoare Germaniei să cheltuiască mai mult cu salariile și investițiile. Berlinul este presat de mult timp să întărească revenirea economică a Europei reechilibrându-și economia orientată spre export, notează Reuters. Germania nu este doar un stat exportator, ci și unul care importă, reprezentând cea mai mare piață de export pentru cele mai multe dintre țările est-europene. Ce importă de acolo, Germania prelucrează și exportă mai departe. „Statele membre cu surplusuri de cont curent mari ar trebui să promoveze creșterea salariilor respectând rolul partenerilor sociali și implementând, ca priorități, măsuri pentru favorizarea investițiilor și pentru sprijinirea cererii interne și a potențialului de creștere“, se arată în proiectul concluziilor de la întâlnirea miniștrilor. De asemenea, aceștia vor cere statelor din zona euro cu deficite de cont curent mari să limiteze creșterea salariilor. Germania a avut în 2016 cel mai mare surplus de cont curent din lume.
Ultimele semnale arată că noua coaliție de guvernare va deschide robinetul datoriilor, ceea ce ar însemna o relaxare a celebrei discipline bugetare germane. Germania nu va face excese, pentru a nu face datorii noi, însă are resurse.
Un acord încheiat de partidele lui Merkel și Schulz prevede cheltuirea întregului excedent bugetar, de 45 de miliarde de euro, pe orice, de la școli și familii la locuințe și apărare.
Acordul promite și pensii mai mari, cheltuieli care, spun experții, vor împovăra generațiile viitoare de contribuabili, scrie Financial Times, care a remarcat că nu există nicio garanție că înțelegerea va fi implementată. Multe vor depinde de social democrați, care vor decide duminică dacă aprobă discuțiile formale pentru o coaliție. Mulți sunt dezamăgiți că partidul lui Merkel nu și-a respectat promisiunea electorală de a reduce taxele cu 15 miliarde de euro deși cuferele statului sunt pline. Economiștii institutului Ifo spun că ar fi preferat reducerile de taxe în locul majorării cheltuielilor. „Greșelile în politica bugetară se fac adesea în vremuri bune și din nefericire asta vedem acum“, spune Clemens Fuest, președintele Ifo. Jens Boysen-Hogrefe, de la Institutul Kiel pentru Economie Globală, se teme că peste 4-6 ani, când situația demografică a Germaniei va începe serios să se deterioreze, când dobânzile vor fi mai mari și boom-ul economic se va fi încheiat, bugetul va fi mai greu de echilibrat. Posibilii parteneri de coaliție au mai promis și că Germania va contribui mai mult la bugetul UE, care va fi afectat de retragerea Marii Britanii. Managerii se tem că Germania va rămâne cu cel mai mare impozit pe profit din OCDE.
În ceea ce privește viitorul zonei euro, cele mai mari partide din Germania par doritoare să mergă mai departe ca niciodată pe drumul integrării zonei euro, scrie Bloomberg. Acest lucru n-ar fi fost posibil pentru un guvern format din creștin democrați, liberali și verzi, partenerii din primele runde de negociere. Partidul Liber Democrat al lui Christian Lindner nu a agreat ideea ca zona euro să aibă un buget propriu și s-a opus transferurilor din uniunea monetară. Negocierile au eșuat și Merkel a început discuțiile cu social-democrații. Liderul lor, Schulz, este un federalist convins, iar aceasta este o veste bună pentru oricine crede că zona euro trebuie să devină o uniune mai strânsă pentru a prospera. După concesiile făcute în criză, acceptând, spre exemplu, crearea unui fond de salvare pentru zona euro (Mecanismul de Stabilitate European, ESM), în ultimii ani Berlinul a rezistat cererilor de a-și asuma mai multe riscuri, cerând în schimb guvernelor să-și reducă deficitele și să oblige băncile să scape de creditele neperformante. Un guvern cu liberalii și verzii ar fi însemnat continuarea acestei poziții. Poziția noii coaliții, așa cum o arată un document publicat vineri, este total diferită față de intențiile lui Lindner. Textul menționează nevoia de a „identifica resurse bugetare specifice pentru stabilizare economică, guvernanță socială și sprijinirea reformelor structurale ale zone euro“, posibilitatea stabilirii unui „buget de investiții pentru zona euro“ și deschide ușa Parlamentului European pentru gestionarea acestor fonduri și preluarea controlului Mecanismului de stabilitate. Astfel ESM ar fi luat din mâinile guvernelor și transformat în „Fondul Monetar European“.
Un grup de economiști influenți francezi și germani și-au publicat propriul plan de a face zona euro mai rezistentă la șocuri și mai prosperă pe termen lung „ o inițiativă fără precedent, după cum scrie Reuters. Pe scurt, planul spune că zona euro are nevoie atât de disciplină bugetară - așa cum vrea Germania -, cât și ca statele să-și împartă mai mult riscurile „ cum cere Franța. Autorii atrag atenția că nu este timp de pierdut pentru că nu se știe când va lovi următoarea criză financiară și că zona euro este în continuare vulnerabilă, deși revenirea este accelerată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu