Proiecte de 1 mld. €: peste 300 de hectare din fostele fabrici ale Bucureștiului așteaptă investitori. Cel puțin 16 foste platforme industriale din Capitală pot deveni în următorii ani noi proiecte rezidențiale sau malluri

Terenuri precum fosta Casă Radio, Esplanada de pe B-dul Unirii, plat­for­ma Ascensorul de pe Calea Giu­lești ar putea deveni șan­tiere pentru viitoare birouri, malluri și locuințe, acestea fiind unele dintre cele mai râvnite foste platforme neva­lorificate încă.

Compania de consultanță imobiliară Knight Frank România spune că mai sunt cel puțin 16 platforme ce însumează peste 300 de hectare de teren disponibile în conti­nua­re în București, după ce alte aproape 40 de foste platforme industriale au fost valorificate imobiliar în ultimii 28 de ani.

„Pe platformele care au infrastructura asigu­rată - mijloace de transport în comun, precum Răzoare sau Bucureștii Noi, estimăm să vedem proiecte finalizate în următorii 5-7 ani. Pe cele­lal­te platforme vom vedea dezvoltare în func­ție de creșterea economică, dezvoltarea infra­struc­turii, dar estimăm o perioadă mai lungă, de 10-15 ani. Potențialul de absorbție al Bucu­reș­tiului nu este încă pregătit pentru toate plat­for­mele existente în prezent, pentru că nece­si­tă investiții majore, vezi Republica sau IMGB, unde ne așteptăm la dezvoltări în mai multe faze, așadar vorbim de perioade mai lungi de timp, poate chiar de peste 15 ani“, explică Alexandru Preda, Director Land Division Knight Frank România.

Pe de altă parte, dacă platformele deja va­lo­­rificate s-au transformat în aproape trei din pa­tru cazuri în malluri, centre comerciale, su­per sau hipermarketuri, platformele rămase au în cele mai multe cazuri potențial pentru re­zi­­den­țial, fiind amplasate în sudul sau estul Capitalei.

Directorul diviziei pentru terenuri explică faptul că platformele industriale dispun de o accesibilitate ușoară și sunt amplasate în oraș și au suprafețe generoase, tocmai ce permit dezvoltarea unor proiecte ample.

Spre deosebire de orașele vest-europene, dez­voltate concentric, prin punerea în valoare a ori­cărui teren și amplasarea platformelor cât mai în afara orașelor pentru a nu polua, în Bu­cu­­rești comunismul a permis dezvoltarea plat­for­melor industriale în oraș și a construit car­tiere de locuințe în jurul acestora.

Acum, după ce vechile uzine nu au ținut pasul teh­no­logic au lă­sat în urmă mari loturi de teren chiar aproa­pe de zona centrală. Spre exemplu, toc­mai da­to­­rită acestora acum pot fi dezvoltate pro­iecte pre­cum Timpuri Noi Square, cu bi­rouri și lo­cuințe, sau din acest motiv s-au dez­voltat în zo­na centrală malluri precum AFI Palace Cotroceni.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Alecu