Nu știu dacă ați observat, dar România este cotropită de paznici și bodyguarzi, ori foarte tineri, rași în cap și umflați de mușchi, ori foarte seniori, slabi și epuizați de ultimii 27 de ani în care nu și-au găsit locul. În orice magazin, supermarket, companie, locație intri și dai de un paznic sau un bodyguard care pierde timpul pe acolo. Pentru acest job, plătit cu salariul minim pe economie (1.450 de lei brut) sau puțin peste, în funcție de oraș, plictiseala este cel mai mare dușman, cum trec cele 8 ore.De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluție de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.
În București, la ieșirea din metrou în Piața Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat și cât poți să câștigi de acolo, cu acte în regulă.
Unul din cele mai mari videochaturi din București, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).
Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reușește acum să rămână cu mai mulți bani în mână la final de lună în București decât la Milano, răbufnește: Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliță. Decât să stea 12 ore în picioare și să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce așa?
Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat: absolvenții de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineața și să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de șomaj și pe banii părinților. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.
Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu
: Ajutoarele sociale date de stat au stricat piața muncii și au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.
La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăților. La o medie salarială de 6.000 - 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câțiva ani vechime, multinaționalele și companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul orașului și lângă malluri, sunt în topul preferințelor pentru cei care caută de lucru.
Nici sectorul bancar nu mai poate face față IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.
La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit
, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităților fizice, a anunțat că recrutează 200 de oameni la București, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.
Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanței și serviciilor outsourcing
, a anunțat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia și are nevoie de 500 de ingineri.
Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a inițiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaționale, pentru centrul de tehnologie de la București, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar așa mici.
Microsoft are un centru la București, care deservește Europa și Africa, unde salariile oferite inginerilor depășesc 2.000 de euro net.
La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri și IT-iști fără să-și destabilizeze bugetele de salarii.
Piața muncii este oglinda businessului: fie avem multinaționale și câteva companii românești mari și foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depășesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici și foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepție.
La mijloc există un gol de companii și resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile românești pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaționalelor, iar în acest fel pierd business și contracte și nu pot să țină pasul cu piața.
Foarte mulți antreprenori români se întreabă unde este creșterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic și nu pot să facă față creșterilor salariale din piață și de la stat.
Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, așteptările de creștere salarială ale noii generații sunt de 1.000 de lei net față de salariile actuale. Nu multe companii își permit aceste așteptări salariale, iar în aceste condiții vor pierde sânge.
Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici și videochat și IT-iști și ingineri.
0 comments :
Trimiteți un comentariu