Eugen Teodorovici a reluat ideea mai veche a centralizării achizițiilor publice – o piață de cel puțin 10% din PIB –, mereu adusă în discuție când se pune problema economiilor la buget.„Un element central pentru acest an va fi centralizarea achizițiilor publice. Una este să cumperi loturile în mod centralizat, pentru că vedem cum prețurile pentru aceleași produse variază de la o zonă la alta, din motive pe care le putem anticipa”, a spus ministrul la Antena 3.
Niciun alt domeniu cu excepția educației, probabil, nu a suferit, de-a lungul vremii, atâtea modificări precum sectorul care privește achizițiile publice. Și niciun sector nu merge mai prost, fie că vorbim despre achizițiile făcute de spitale, de ministere sau de administrațiile locale.
Ultimele propuneri de revenire la un sistem centralizat în achizițiile publice au fost făcute în 2016. Un proiect al guvernului Cioloș făcea referire la crearea unei „unități de achiziții centralizată” care urma să facă achiziții pentru administrația centrală. Justificarea era aceeași: măsura va avea impact economic puternic deoarece s-ar obține prețuri mai mici având în vedere creșterea cantității de achiziții la o singură licitație.
Documentul mai sublinia reducerea costurilor tranzacției generate prin standardizarea achizițiilor sau posibilitatea “implementării anticipate” a ciclului complet de achiziții derulat exclusiv electronic.
Ca mii de alte proiecte și acesta a ajuns într-un sertat și a fost uitat de următoarele guverne, după ce administrația de la acea vreme a pus oameni să scrie proiectele, a organizat întâlniri pentru popularizarea subiectului – a cheltuit bani, deci, pentru nimic concret!
Piața achizițiilor publice reprezintă în Uniunea Europeană în jur de 15% din PIB-ul unei țări. În România, la nivelul lui 2016 (ultimele date), doar prin Sistemul Electonic de Achiziții Publice (SEAP) s-au derulat achiziții publice de 61 de miliarde de lei (13,5 mld. euro) – 8% din PIB și 27% din bugetul general consolidat -, în vreme ce cu un an înainte, achizițiile prin SEAP au însemnat 64 de miliarde de lei (14 mld. euro), iar în 2014 au însemnat 77 mld. lei (17 mld. euro).
Nu există explicații oficiale pentru care achizițiile în SEAP au scăzut de la 75 mld. lei în 2013 la 61 mld. lei în 2016.
O explicație poate fi aceea că, deseori, contractele sunt înpărțite în loturi foarte mici tocmai pentru a se evita achizițiile în sistemul electonic.
Or, centralizarea achizițiilor chiar asta ar elimina – fărâmițarea în loturi mici a achizițiilor ce are mai mereu drept rezultat diferențe uriașe între prețurile de achiziție ale aceluiași produs, în funcție de furnizor.
În România sunt peste 10.000 de autorități contractante, așadar sunt toat atâtea instituții care fac anual achiziții publice.
Teodorovici a revenit la finalul săptămânii trecute la ideea centralizării achizițiilor publice dând exemplul Austriei care ar fi făcut economii egale cu 28% din valoarea totală a achizițiilor, după instituirea unui sistem centralizat de achiziții.
0 comments :
Trimiteți un comentariu