Lumea se învârte în jurul businessului, este modelată de business. Însă n-ar exista business dacă n-ar exista manageri, lideri și idei.Lumea se învârte în jurul businessului, este modelată de business. Însă n-ar exista business dacă n-ar exista manageri, lideri și idei. Ca istoric al afacerilor, Adrian Wooldridge, editorialist cu vechime la The Economist și autorul mai multor cărți cu teme economice, istorice și filozofice, știe destul de multe despre rolul managerilor și liderilor în companii, în societate și despre semnalele care arată că strategiile de afaceri trebuie să se schimbe. Wooldridge a studiat și capitalismul, de la apariția sa până acum, și globalizarea. Astfel, și-a putut face o imagine clară despre locul de unde vor veni ideile cu cea mai mare influență în afaceri.
Adrian Wooldridge va fi invitatul special al ediției de anul acesta a Galei ZF - 20 de ani, una specială pentru că marchează „100 de ani de business în România“ și două decenii de existență pentru Ziarul Financiar.
Deci de unde vor veni acei business guru ai viitorului? Wooldridge răspunde la această întrebare într-un interviu acordat lui Dan Schawbel, partener și director de cercetare la Future Workplace, firmă de dezvoltare managerială, și contributor la Forbes.
„Business guru ai viitorului vor arăta mai mult ca promoția de anul trecut a CEIBS (Școala de Afaceri Internațională China Europa) sau Școala de Afaceri Indiană decât cu promoția corespunzătoare a Școlii de Afaceri Harvard. Vor arăta, de asemenea, mai mult ca promoția de anul trecut a Școlii de Ingineri Stanford decât ca promoția de la Școala de Afaceri a Stanford: fețele albe vor face loc fețelor cu alte culori, iar școlile clasice de afaceri vor da locul inginerilor și altor feluri de ciudați“, spune Wooldridge.
Scriitorul face diferența între manageri și lideri, în sensul că nu toți managerii sunt lideri și nu toți liderii sunt manageri. Unii dintre marii lideri, cum a fost Winston Churchill, au fost manageri de zi cu zi fără speranță. Marea diferență dintre cele două calități constă în alegerea direcției: leadership-ul înseamnă să alegi calea de mers, în timp ce managementul înseamnă să alegi cum ajungi acolo. Jack Welch a fost un mare lider de afaceri pentru că a schimbat direcția strategică a General Electric, punând accentul pe a fi numărul unu sau numărul doi într-o afacere sau ieșind din ea. O distincție secundară constă în inspirație: cei mai buni lideri nu numai că au stabilit direcția, dar i-au inspirat pe adepții lor să facă tot ce le stă în putere pentru ajungerea la noua destinație. Managementul nu este ceva secundar: conducătorii mari nu înseamnă nimic fără bărbații și femeile care le pun viziunile în practică și se asigură că trenurile ajung la timp. Modificările incrementale se pot aduna pentru a crea uneori mari schimbări. Însă, având în vedere incertitudinea mediului de afaceri actual - rafalele schimbării care suflă brusc din direcții neașteptate -, leadership-ul este mai important acum decât în urmă cu cincizeci de ani când „omul organizației“ conducea cotețul.
Schimbările extraordinare din ultimul deceniu (interviul a fost acordat în 2012, după ce Wooldridge și-a publicat cartea Maeștrii Managementului, cum guru din afaceri și ideile lor au schimbat lumea, în bine și rău) - lumea remodelată de internet și întoarsă cu fundul în sus de piețele emergente - a schimbat sistemul de organizare ierarhică printre filozofii lumii afacerilor. Sunt mai multe șanse să găsești un articol care-ți schimbă perspectivele într-o revistă ca The Wired decât în Harvard Business Review sau la un indian decât de la un occidental care vede America întotdeauna pe primul loc.
Business guru cărora Wooldridge le-a acordat cea mai mare atenție sunt de două feluri: ciudații și cei care pun accent pe lumea a treia. Spre exemplu, Christopher Anderson a făcut valuri cu o carte (The Long Tale) în care spune că lumea nișelor ia locul lumii piețelor maselor. Cartea a influențat masiv nu doar companiile de tehnologie, ci și organizații cum sunt retailerii care-și văd piețele remodelate de internet. V.G. Govindirajan a elaborat studii exemplare despre „inovația frugală“ (inovația cu resurse minime, procesul de reducere a complexității și costurilor unui bun și a producției acestuia). Ideea că cea mai interesantă formă de inovare din lumea emergentă este despre reducerea radicală a costurilor a avut un impact enorm asupra General Electric, care producea o nouă generație de produse medicale „frugale“. John Hagel și John Seely Brown au studiat și scris despre cum aceste „produse frugale“ vor trimite unde perturbatoare în țările bogate, pe măsură ce producătorii tradiționali sunt forțați să taie costurile dramatic sau să-și vadă piețele erodate de giganții de pe piețele emergente.
Managementul a fost revoluționat de două mari schimbări în ultimele decenii. Prima este ascensiunea internetului. Cu două decenii în urmă, internetul era încă un instrument de referință fantezist și Google era încă la început. Astăzi internetul reorganizează lumea. Internetul nu produce doar un întreg ecosistem de afaceri noi, ci și reformează modul în care și cele mai conservatoare companii își organizează afacerile.
A doua este ascensiunea piețelor emergente. Cu două decenii în urmă, acestea reprezentau lumea subdezvoltată. Astăzi, acestea sunt lumea emergentă, transformate în focare de creștere și inovație. Casele de investiții își vărsau banii în BRIC atunci când stagnarea Europei le aducea la disperare.
Companiile multinaționale și-au transferat operațiunile de cercetare și dezvoltare în țări emergente, la fel și producția.
Cartea lui Wooldridge Maeștrii Managementului urmărește trei „revoluții în management“. Prima revoluție este răsturnarea „Sloanismului“, despre care Wooldridge spune că este marcată de adoptarea structurilor ierarhice mari promovate de Alfred Sloan de la General Motors. A doua este conștientizarea faptului că valurile lui Joseph Schumpeter de distrugere creativă lovesc puternic Occidentul și că antreprenoriatul are o importanță deosebită. A treia constă în ascensiunea Estului și farmecul conceptelor care o însoțesc, cum ar fi „inovația frugală“, care răstoarnă înțelepciunea convențională cu privire la modul în care organizațiile ar trebui să urmărească lansarea de noi produse.
Gala ZF/20 de ani va avea loc pe 22 noiembrie în București. Tema Galei ZF este: Viitorul capitalismului. Viitorul Europei. Viitorul României.
0 comments :
Trimiteți un comentariu