Cu educația și sănătatea de acum, un copil născut azi în România va avea la 18 ani o productivitate de doar 60% din potențial. Atragerea companiilor în sistemul de educație, o idee

♦ Copiii care se nasc azi în România vor intra în câmpul muncii cu o productivitate de numai 60% din potențialul lor real, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, din cauza lipsurilor din sistemul de educație și din zona de sănătate ♦ Atragerea mediului de business în zona de educație este foarte importantă, dar companiile spun că este necesară stimularea lor fiscală în contextul în care nu există certitudinea că un elev pregătit de o firmă va deveni și angajatul acesteia.

„Indexul Capitalului Uman (Human Capital Index – HCI) măsoară potențialul la care ar putea ajunge un copil născut azi până la vârsta de 18 ani. Practic, indicatorul arată productivitatea generației viitoare comparată cu un sistem ideal de educație și sănătate. Indicatorul este calculat pentru 157 de țări“, spun reprezentanții Băncii Mondiale, instituție care de anul trecut a lansat această măsurătoare.

Calculul indexului pornește de la mai mulți factori: șansele ca un copil să ajungă la vârsta de cinci ani, anii de școlarizare sau rata de supraviețuire ca adult.

„Un copil născut în România azi va atinge un nivel al productivității de 60% din potențialul său față de condițiile în care ar fi beneficiat de un sistem de educație și de sănătate complet“, este concluzia raportului realizat de Banca Mondială.

Cu un procent de 60% al producti­vității generațiilor viitoare, România ocupă ultimul loc la nivel european. În Germania, de exemplu, rata este de 79%, în Polonia de 75%, iar în Franța de 76%.

Trei ani pierduți la școală

Una dintre cele mai alarmante concluzii ale studiului se referă însă la calitatea învățământului.

„Copiii din România stau la școală, începând de la grădiniță și până la liceu circa 12,2 ani până la vârsta de 18 ani. Oricum, dacă anii de școlarizare sunt ajustați la calitatea învățământului, atunci cei 12,2 ani echivalează cu 8,8 ani. Practic, 3,4 ani de studiu lipsesc“, se mai arată în studiul Băncii Mondiale.

Mai mult, în perioada 2012-2017 valoarea Indexului Capi­talului Uman a scăzut de la 63% la 60%.

„Măsurile concrete imediate ar fi stimularea suplimentară a compa­niilor pentru a se implica mult mai activ în dezvol­tarea învătămân­tului dual și îmbunătă­țirea programelor de imigratie pentru a acoperi, cel puțin temporar, deficitul de resurse umane. Mediul privat trebuie însă încurajat să intre în sistemul de învățământ și prin politici de stimulare pentru că tu pregătești oameni, dar nu ai certitudinea că vin la tine“, spune Ramona Jurubiță, country managing partner al KPMG în România.

Antreprenoriat din fașă, la propriu

Cleopatra Căbuz, vicepreședinte pe tehnologie și parteneriate din cadrul grupului Honeywell, spunea recent, în cadrul unui interviu acordat pentru proiectul România 100 de idei, că din interacțiunea pe care a avut-o cu studenții de-a lungul carierei, pregătirea teoretică a celor din România este printre cele mai solide, dar problema este că în timpul educației tinerii au puține interacțiuni cu lumea de business reală.

Mai mult, în domenii precum ingineria, avansul tehnologic este atât de rapid încât teoria oricum nu poate asimila toate aceste schim­bări, unica posibilitate de corelare între cele două lumi fiind experiența prac­tică.

„Studenții din SUA fac foarte multe internshipuri, de la liceu încep să lucreze. Or, la noi la liceu efortul este atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea îți rămâne timp de lumea reală după.“

Căbuz mai spunea că simțul practic, cel puțin în SUA, se dezvoltă mult mai devreme.

„În SUA copiilor li se dezvoltă simțul banilor de mici pentru că sunt cumva încurajați de părinți să facă anumite activități pentru a câștiga banii de buzunar. Odată ajunși la liceu, au foarte multe opțiuni. Nu există ca într-o clasă să ai 30 de copii care fac același lucru. Este o nebunie ce se întâmplă în pauze, pentru că fiecare are de alergat la un curs diferit. Desigur, sunt și materii obligatorii, dar sunt și foarte multe opționale. La final, din tot acest sistem de educație rezultă oameni mai rotunzi. Ceea ce face școala românească acum este să dezvolte  matematicieni foarte buni, nu lideri de companii sau de țară, iar liderii se formează prin educație complexă“, spunea Căbuz la finalul unei cariere de 23 de ani în cadrul gigantului american cu un business de 40 de miliarde de dolari.

roxana.petrescu@zf.ro

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu