Indicatorul de încredere macroeconmică al CFA România a scăzut în luna octombrie 2018 față de luna anterioară cu 2,1 puncte, pe fondul condițiilor externe, economia europeană încetinind. Indicatorul este în acest moment la 48,4.„Se vede că economia încetinește, nu numai în România, ci și în Uniunea Europeană, iar în Elveția și Finlanda cifrele de PIB trimestru la trimestru au reieșit negative. Asta întărește afirmația că sunt șanse ca anul anul viitor să vedem o încetinire a creșterii“, a spus Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
Cu toate acestea, componenta de condiții curente a indicatorului a crescut sensibil cu 0,3 puncte față de luna anterioară, până la valoarea de 62,5 puncte. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,50%. „Creșterea indicatorului de condiții curente a coincis cu creșterea economică, care a fost peste așteptări, iar pentru inflație anticipările sunt de peste 4% pe următoarele 12 luni. Sondajul a venit după o cifră mare, dar este foarte important“, a mai spus Codîrlașu.
Componenta de anticipații a condus la deteriorarea încrederii analiștilor financiari, aceasta scăzând cu 3,3 puncte față de luna anterioară, până la valoarea de 41,3 puncte.
„Bursele americane cad puternic, iar părerea mea este că ciclul economiei americane a ajuns la final, lucru care va afecta toate piețele emergente, inclusiv pe noi. S-a trecut la un alt regim de volatilitate, dacă ne uităm la indicatorul de volatilitate VIX.“ Previzunea analiștilor financiari pentru cursul de schimb euro-leu este că e de așteptat o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la o valoare de 4,7526 lei pentru un euro, peste 80% din participanții la sondaj anticipând deprecierea.
„S-a văzut și trendul euro-leu, este de depreciere. Diferența de inflație între România și zona euro este mai mult decât dublă și la un moment dat asta se vede în cursul de schimb și, opinia mea, creșterea cheltuielilor sociale duce la creșterea costului de producție și la deprecierea leului. Această creștere de cheltuieli publice în salarii va conduce la depreciere.”
Ținta de deficit bugetar poate fi atinsă anul acesta, însă va fi o mare provocare pentru anii viitori, în contextul în care urmează ani electorali, investițiile publice au fost „sacrificate” și un șoc extern ar lăsa un spațiu de manevră redus economiei românești.
„Văd ca Guvernul a făcut ceva mutari, practic s-au sacrificat investițiile și învățământul pentru cheltuieli sociale, numai pentru încadrarea în deficit. Cred totuși că există șanse să nu ne încadrăm, dar va fi o mare provocare pentru anul viitor și anii care urmează vor fi ani electorali și tentația pentru cheltuieli sociale va fi mare. Poate ne încadrăm anul acesta, dar în anii viitori va fi adevărata provocare.”
Creșterile salariale de la 1 ianarie 2019 lasă de asemenea un spațiu de manevră limitat: „Nu văd de unde vor fi resurse pentru a crește suplimentar salariile, mai ales in sectorul public, unde media salariala este deja cu 2.000 de lei peste media din privat. Nu văd spațiul de a mai crește.”
Indicatorul de încredere macroeconomică are valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza unor întrebări cu privire la: condițiile curente (referitoare la mediul de afaceri și piața muncii) și anticipații (pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie).
Sunt de remarcat anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă (față de valorile actuale) la leu, atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), peste 75%, respectiv peste 66% dintre participanții la sondaj anticipând această evoluție. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadența de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,85%, iar randamentul obligațiunilor suverane denominate în lei cu scadența de 5 ani este de 4,91%. Ca urmare, având în vedere rata anticipată a inflației, pentru scadențele pe termen scurt sunt anticipate dobânzi real negative.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroeconomice.
0 comments :
Trimiteți un comentariu