Președintele american Donald Trump vrea prețuri mici pentru petrol. Pentru Arabia Saudită, unul dintre cei mai mari exportatori de țiței ai lumii, cotațiile sunt deja prea jos. Poate regla prețurile prin reducerea producției, însă dacă s-ar împotrivi dorinței lui Trump, s-ar împotrivi politicianului care îl susține pe prințul moștenitor al coroanei saudite în scandalul uciderii ziaristului Khashoggi. Rusia, și ea un exportator major, vrea să-și majoreze producția. Exporturile de țiței rusesc către China, unul dintre cei mai mari consumatori, au atins niveluri record. Piața petrolului este subjugată intereselor marilor producători și consumatori, iar de aceste interese depinde bunăstarea celorlalte economii ale lumii.În urmă cu două luni, Bloomberg publica o analiză despre ce ar însemna pentru economia globală creșterea prețurilor petrolului la niveluri nemaiatinse din 2014. Traderii pariau pe cote de 100 de dolari pe baril pentru Brent, referința pieței internaționale. Ieri, Bloomerg a publicat o nouă analiză, în care trece în revistă efectele pe care le-ar avea asupra economiei lumii ieftinirea petrolului la 50 de dolari barilul. Pariurile traderilor și estimările instituțiilor de prognoză îndreptățesc această abordare. Inversarea direcției reflectă cât de dificil este de făcut estimări cât de cât de încredere într-un mediu cu schimbări rapide în politica internațională și economie. Multe din aceste schimbări țin de președintele american Donald Trump. Cele mai multe instituții de prognoză estimează acum prețuri de mijloc.
După cum îi este obiceiul, președintele Trump a folosit de mai multe ori postările pe Twitter pentru a cere Arabiei Saudite și altor membri ai OPEC să majoreze producția pentru a duce în jos prețurile petrolului. Recent, Trump a comparat cotațiile mici ale țițeiului cu reduceri de taxe și cu un instrument prin care poate fi ținută inflația la un nivel scăzut, dând astfel Rezervei Federale americane prilejul de a stopa creșterea dobânzilor. Trump urăște dobânzile mari, care descurajează creditarea și sufocă astfel creșterea economică pe datorie. Arabia Saudită pompează acum mai mult petrol decât oricând în istoria sa de opt decenii ca producător, răspunzând astfel presiunilor președintelui american.
Producția saudită a crescut și pentru că regatul a căutat să asigure o aprovizionare suficientă a pieței în condițiile în care exporturile Iranului se reduc după ce SUA au reintrodus sancțiuni asupra acestei țări. Clienții saudiților au cerut mai mult petrol în octombrie pentru a se proteja de o cădere rapidă a ofertei internaționale. Pentru a acoperi eventualul gol lăsat de izolarea Iranului, saudiții au convins câteva zeci de producători să majoreze producția în iunie. Însă până la urmă Washingtonul a împărțit statelor partenere mai multe excepții decât s-a anticipat. De asemenea, a rezista dorințelor lui Trump ar însemna pentru prințul moștenitor al coroanei Arabiei Saudite să se împotrivească unui politician care l-a sprijinit în scandalul uciderii ziaristului saudit Jamal Khashoggi. Însă presiunile sunt mari și în sensul reducerii producției. Prețurile mici nu convin deloc țărilor OPEC.
Strategii de la Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de pe Wall Street și una din principalele instituții de prognoză, apreciază că întâlnirea de săptămâna aceasta a G20 ar putea fi un catalizator pentru revenirea prețurilor materiilor prime și va oferi claritate mai mare în privința politicilor OPEC. Liderii celor mai industrializate 20 de state se vor întâlni în Argentina pentru a discuta despre politica externă a SUA, politicile de mediu, despre producția OPEC și relațiile tensionate dintre SUA și China, notează Reuters. Analiștii de la Goldman cred că statele OPEC și alte națiuni vor ajunge la un acord care va duce la creșterea prețului Brentului. Membrii OPEC se vor întâlni la Viena pe 6 decembrie în contextul așteptărilor ca Arabia Saudită să insiste pe reducerea producției. În aceste condiții, „în timp ce nu credem că prețurile Brentului sunt justificate la 86 de dolari barilul, nu credem că nu sunt justificate nici la 59 de dolari barilul. Prognoza noastră pentru 2019 pentru Brent este de 70 de dolari barilul“, spun strategii de la Goldman.
JP Morgan, o altă instituție financiară mare de pe Wall Street, și-a redus estimările de preț pentru petrolul Brent aferente anului 2019 din cauza aticipării creșterii producției din America de Nord în a doua jumătate a anului viitor, scrie CNBC. Banca vede cotația medie a Brentului la 73 de dolari pe baril anul viitor. Estimarea anterioară era de 83,5 dolari pe baril.
Potrivit unui sondaj realizat de S&P; Global Platts la care au participat 11 bănci de top și brokeri de petrol, prețul mediu al țițeiului va fi de 75,5 dolari pe baril anul viitor. Participanții la studiu cred că OPEC va reduce producția și că cererea pentru petrol va crește sănătos, în pofida semnelor de slăbiciune. În octombrie, prețul mediu estimat pentru Brent în 2019 a fost de 78,5 dolari pe baril. Anul acesta, cotația medie este văzută la 73,9 dolari pe baril.
Săptămâna trecută, firma de investiții și brokeraj Stifel a redus estimarea de preț pentru anul viitor pentru petrolul destinat pieței americane cu 27%, la 53,7 dolari pe baril. Acest tip de petrol este de obicei mai ieftin decât Brentul.
Stifel a avertizat că dacă prognoza se adeverește, cele 39 de companii de petrol și gaze pe care le acoperă se vor confrunta cu un deficit de cash flow de 8,2 miliarde de dolari. Înainte să revizuiască estimarea, firma proiecta un cash flow pozitiv de 16,1 miliarde de dolari.
Și Goldman avertizează că plonjonul petrolului către 50 de dolari barilul „erodează structura costurilor pentru industria americană și în general nu este bun pentru SUA pentru că afectează companiile de foraj și riscă să creeze probleme pe piața creditului, scrie CNBC.
Ce efecte ar avea plonjonul asupra economiei globale? Cu emisfera nordică intrată în iarnă, scăderea prețurilor va ajuta gospodările și afacerile într-o perioadă de încetinire a creșterii economice. Țările care importă petrol și au deficite de cont curent, cum sunt multe din lumea emergentă, vor beneficia și ele. China este cel mai mare importator de petrol din lume și se chinuie deja să-și găsească o direcție sub apăsarea răcirii economiei și a unui război comercial cu SUA, scrie Bloomberg. În octombrie, Rusia a livrat Chinei petrol în cantități record, în timp ce exporturile Iranului s-au prăbușit.
Gazprom Neft, al treilea mare producător de petrol al Rusiei, urmărește majorarea producției cu 20% pe an. Nu i-ar conveni ca OPEC și alte state exportatoare de țiției să hotărască reducerea producției.
De asemenea, petrol mai ieftin înseamnă presiuni inflaționiste mai mici și presiuni mai mici pentru băncile centrale de a ridica dobânzile. Analiștii de la Capital Economics au calculat că la fiecare scădere de 10 dolari pe baril a prețurilor petrolului cresc veniturile economiilor emergente mari importatoare de energie cu 0,5-0,7% din PIB. Însă aceeași scădere va produce pierderi de 3-5% din PIB în majoritatea economiilor din zona Golfului Persic. Vor fi afectate, de asemenea semnificativ, veniturile unor state ca Rusia și Nigeria.
Ieri, Brentul se tranzacționa cu 60,4 dolari pe baril, iar petrolul destinat pieței americane cu 51,4 dolari pe baril.
0 comments :
Trimiteți un comentariu