România la 100 de ani de la Unire și la 29 de ani de la Revoluție: ultimii în UE la sănătate, educație și infrastructură

♦ Datele statistice arată că România este la coada Europei la cele mai sensibile domenii, de care depinde vitorul unui stat: sănătatea, educația și infrastructura. Alocăm sănătății în medie 400 de euro/capita pe an, față de media europeană de 2.800 de euro. Dăm educației 3% din PIB, deși legea cere 6% din PIB. Avem doar 3,7 km de autostrăzi la 100.000 de locuitori, față de 7,3 km la 100.000 de locuitori în Bulgaria sau 15,2 km în Ungaria.

Ce-i de făcut cu cea mai slabă infrastructură din UE

Iulian Anghel

O analiză a Romanian Business Leaders arată starea de plâns a infrastructurii României: căile ferate sunt într-o stare deplo­rabilă, având aceeași lungime ca acum 100 de ani.

Viteza medie pe calea ferată a trenurilor de călători este de 45 km/oră, gradul de electrificare a rețelei de doar 37%, iar flota de vagoane de peste 4 ori mai mică decât în 1990. România are astăzi 35.000 de vagoane (1.700 de călători), dar în 1990 avea 153.000 de vagoane. Unde este diferența? La fier vechi. România a promis UE în urmă cu nouă ani 890 de km de cale ferată până în 2017, dar a construit doar 409 km.

Aceeași analiză arată că dimensiunea rețelei de autostrăzi este cea mai slabă din Europa, cu 3,7 km la 100.000 de locuitori, la jumătate față de Bulgaria. Necesarul de autostrăzi ar fi de măcar 3.000 de km, dar nu avem decât 781 de km. Numărul victimelor pe șosele este dublu față de media UE, iar costul accidentelor se ridică la 1,2 miliarde de euro, anual.

Traficul din București este cel mai congestionat din Europa și al cincilea din lume.

„Întârzierea implementării Master Planului General pentru Transporturi, nivelul redus al investițiilor publice, concurența agresivă din partea instituțiilor statului (ex. CNAIR, PMB) care și-au dezvoltat capacități interne de furnizare de servicii de proiectare/consultanță, plătind salarii duble sau triple față de mediul privat, produc efecte negative la nivelul industriei - numeroase companii au intrat în inactivitate sau sunt subcapitalizate. În plus, lipsa lucrărilor și a finanțării lor a dus la deprofesionalizarea și scăderea numărului de specialiști din companiile de construcții din infrastructura mare“, potrivit analizei citate.

Nu avem autostrăzi  din cauza lipsei unei strategii și a unei organizări deficitare la nivelul autorităților. Practica de a fărâmița licitațiile pe loturi mici de până în 10 kilometri de autostradă a făcut ca tronsoane finalizate să nu poate fi date în exploatare din cauza întârzierilor în execuție ale altor constructori. De ase­menea, criteriul „prețului cel mai scăzut“ s-a dovedit foarte scump fiind reflectat,  ulterior, în costuri suplimentare substanțiale în execuția lucrărilor, în executarea unor lucrări deficitare din punct de vedere calitativ, cu numeroase vicii ascunse, în întârzieri în execuție,

într-un număr ridicat de contestații. Ministerul Transporturilor practică un management lipsit de viziune, nu performează în cheltuirea banilor alocați de la bugetul de stat pentru investiții și a atras un cuantum infim din fondurile europene din actualul exercițiu financiar.

Romanian Business Leaders propune o serie de soluții, dar și acestea au șanse să rămână într-un sertar, ca multe altele.

iulian.anghel@zf.ro

Guvernul promite la Alba Iulia 15% în plus la educație în fiecare an

ZF

Guvernul reunit în ședință solemnă la Alba Iulia a aprobat joi  un memorandum privind un acord semnat cu Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ, prin care Executivul se angajează să ia măsuri pentru sprijinirea educației, cum ar fi creșterea sumelor pentru finanțarea acestui domeniu cu cel puțin 5% anual.

Ministrul educației Ecaterina Andro­nescu spune că ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici s-a angajat că vor exista bani pentru creșterea veniturilor alocate Educației, precizând că majorările sunt necesare, potrivit Mediafax.

Prin lege, Educația trebuie să primească 6% din PIB, dar nu a primit, în ultimii ani decât jumătate din această sumă.

Guvernul promite acum să majoreze celtuielile anuale pentru educație cu 15%, până se ajunge la 6% din PIB.

Potrivit înțelegerii semnate joi, guvernul va lua următoarele măsuri în domeniul educației:

♦ Creșterea sumelor destinate finanțării educației cu cel puțin 15% anual, comparativ cu bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puțin 6% din PIB cum cere legea învățământului

♦ Devansarea creșterii salariale prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020

♦ Acordarea a două salarii brute pe an pentru dezvoltarea personală și materiale didactice

♦ Acordarea unei sume de până la 5.000 euro pentru achiziția și modernizarea unei locuințe, precum și cumpărarea terenului necesar construcției, pentru personalul didactic din mediul rural

♦ Acordarea unei garanții de stat de 80% pentru creditele luate în vederea achiziționării unei locuințe

♦ Acordarea unei prime de instalare în cuantum de trei salarii medii brute pe economie pentru personalul didactic care se titularizează în mediul rural

♦ Cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învățământ de minimum 30 de ani li se acordă la pensionare șase salarii medii brute pe economie

♦ Crearea unui cont unic de dezvoltare prin intermediul căruia toate universitățile să poată demara/finaliza proiecte de investiții

♦ Construirea a cel puțin 1.000 de grădinițe cu program sportiv.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel