
„În luna decembrie, Comisia privind trecerea la euro (n.red. - Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro) va face publice cele două documente: un raport de fundamentare a deciziilor viitoare și un parcurs, un document privind măsurile care trebuie luate pentru a ajunge la țintă. Sunt două documente grele. Sunt și voluminoase – câteva sute de pagini. Sunt și tehnice. Noi cei care suntem în această comisie am făcut eforturi serioase pentru a traduce documentul din română în română, așa ca să fac o glumă. Aici nu este de glumit, ci de a spune lucrurile într-un limbaj acceptabil. (...) Dacă noi spunem acolo că orizontul rezonabil pentru ca România să intre în zona 1 euro va fi undeva 2024 pentru intrarea în sistemul cursurilor de schimb (n.red. - Mecanismul Cursurilor de Schimb 2, MCS 2), care, mai mult sau mai puțin, este aproape același lucru cu adoptarea euro, de-acolo încolo nu mai este decât un drum înainte, care poate să dureze doi ani sau mai mulți ani”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul Profit Financial Forum.
Reprezentantul Băncii centrale a menționat și motivele pentru care instituția insistă că economia României trebuie să fie robustă în momentul în care intră în zona euro.
„Dacă insistăm pe ideea de robustețe a economiei, nu o facem, pentru că intrăm într-o cursă cu Bulgaria, care are Consiliul Monetar și trebuie să intre cât mai repede în zona euro, așa cum s-a întâmplat și cu țările baltice. Încercăm să explicăm acest lucru. Dăm soliditate argumentelor noastre, dar ele trebuie înțelese ca argumente solide, nu ca trăsnăi de tipul vrea sau nu vrea Guvernatorul să intrăm mai repede în zona euro. Aici nu este după cum vrea unul sau altul. Este o decizie politică, o decizie de mare responsabilitate”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul a precizat că România a avut o convergență „incredibil” de ridicată față de media Uniunii Europene (UE), cel mai rapid ritm dintre toate țările, de la 30% PIB pe cap de locuitor față de media UE la aproape 60%, „30 de procente (n.red. – puncte procentuale), în mai puțin de 15 ani”. Spre deosebire de România, Bulgaria a urcat, în aceeași perioadă, de la aproximativ 30% la aproape 50%.
„Aceasta nu este o cursă de sprintor, care fuge mai repede pe termen scurt, este un maraton, dacă vrem să ajungem la țintă. Un marator este o cursă pe termen lung, de rezistență, de reziliență. Trebuie să înțelegem că viața noastră este relativ scurtă față de aceste procese istorice, dar trebuie să înțelegem că aici nu putem eșua și că zona euro nu este o zonă de convergență, spre deosebire de Uniunea Europeană. Nu o spunem ca să speriem. Slovenia este un caz concludent: a intrat acum zece ani și-a mers în jos”, a completat Isărescu.
Slovenia era acum zece ani, la intrarea în zona euro, la un grad de convergență de peste 70% PIB pe cap de locuitor cu zona euro, iar de atunci a scăzut acest grad cu 5 puncte procentuale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu