Zece idei pentru educație de nota 10: informatica în generală, sistem fiscal pentru atragerea companiilor în școli sau încurajarea elevilor să participe la competiții internaționale

♦ Schimbarea sistemului educațional și orientarea acestuia mai ales spre zona practică reprezintă marile provocări ale României pe termen lung, de succesul acestei transformări depinzând atractivitatea mediului de afaceri local, spun oamenii de afaceri și profesorii care au devenit parte a platformei România 100 de idei. Care sunt propunerile lor concrete pentru a facilita această tranziție?

Copiii din România stau la școală, începând de la grădiniță și până la liceu, circa 12,2 ani pâ­nă la vârsta de 18 ani. Dacă însă anii de școlarizare sunt ajustați la calitatea învățământului, atunci cei 12,2 ani echivalează cu 8,8 ani. Practic, 3,4 ani de studiu lipsesc. Mai departe, cu aceste lipsuri copiii care se nasc azi și intră în piața forței de muncă la vârsta de 18 ani încep lucrul cu o productivitate de numai 60% din potențialul lor.

Oamenii de afaceri sau profesorii care au devenit parte a platformei România 100 de idei (www.zf.ro/romania100), un proiect re­a­lizat de ZF în parteneriat cu Banca Transil­­vania, au venit însă cu o listă de soluții.

1. Companiile stimulate fiscal pentru a intra în școli

„Măsurile concrete imediate ar fi stimularea suplimentară a companiilor pentru a se implica mult mai activ în dezvoltarea învățământului dual și îmbunătățirea programelor de imigratie pentru a acoperi, cel puțin temporar, deficitul de resurse umane. Mediul privat trebuie însă încurajat să intre în sistemul de învățământ și prin politici de stimulare pentru că tu pregătești oameni, dar nu ai certitudinea că vin la tine“, Ramona Jurubiță, country managing partner al KPMG în România.

2. Accentul pe internship-uri încă din liceu

„Studenții din SUA fac foarte multe internshipuri, de la liceu încep să lucreze. Or, la noi la liceu efortul este atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea îți rămâne timp de lumea reală după. În SUA copiilor li se dezvoltă simțul banilor de mici pentru că sunt cumva încurajați de părinți să facă anumite activități pentru a câștiga banii de buzunar. Odată ajunși la liceu, au foarte multe opțiuni. Nu există ca într-o clasă să ai 30 de copii care fac același lucru. Este o nebunie ce se întâmplă în pauze, pentru că fiecare are de alergat la un curs diferit. Desigur, sunt și materii obligatorii, dar sunt și foarte multe opționale. La final, din tot acest sistem de educație rezultă oameni mai rotunzi“, Cleopatra Căbuz, vicepreședinte pe tehnologie și parteneriate din cadrul grupului Honeywell

3. Informatica, materie obligatorie încă din școala primară

„Copiii dobândesc cunoștințe digitale de bază de la vârste fragede - știu să folosească ecranele tactile și smartphone-urile -, dar nu au cunoștințe informatice solide. Mai ales dacă ne pregătim copiii să facă față Revoluției 4.0, trebuie să dotăm fiecare școală cu calculatoare și evident, să fie introduse ore de informatică încă din clasele primare“, Elena Călin, CEO al UP! Your Service România

4. Informatica și engleza, materii obligatorii la evaluările naționale

„Dacă în momentul de față evaluarea copiilor se face la limba română și matematică în învățământul primar și gimnazial, ar fi utilă introducerea obligatorie în evaluarea națională a altor două disci­pline, anume informatica și limba engleză. Iar evaluarea cunoștințelor de matematică poate rămâne opțională, pentru că dacă știi informatică, știi și matematică“, Elena Călin, CEO al UP! Your Service România

5. Facultățile trebuie să colaboreze între ele pentru programe de master complete

„Am lansat, de exemplu, un master în securitatea la incendii a clădirilor, dar odată cu el am realizat că ne trebuie cunoștințe transversale din zona de arhitectură, cunoștințe legate de instalații, am colaborat cu Facultatea de Pompieri. Reacționăm, ne uităm spre viitor. Noi trebuie să pregătim inginerii pentru meserii care încă nu s-au inventat“, Sorin Burchiu, decanul Facultății de Servicii de Construcții.

6. Ora de antreprenoriat în facultăți

„În urmă cu un an am introdus ora de antreprenoriat în toate programele de licență de la toate facultățile. Intenția noas­tră este de a avea un cadru didactic, în pa­ra­lel cu un om din zona de afaceri care să pre­dea aceste noțiuni“, Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice (ASE), București.

„Acum avem 85 de ore de practică pentru anul II și încercăm să ajun­gem la 160 de ore“.

La seminarii invităm specialiști din mediul de afaceri să țină cursurile. Noi punem la dispoziție sălile. Sunt pline de fiecare dată.“ Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice (ASE), București.

7. Profesorii trebuie să introducă noțiuni de economie reală în cursurile predate

„În ultimii cinci ani am implementat noțiuni de ultimă oră din mediul de afaceri, industrie, medicină sau știință în cursurile mele de matematică prin programul Cuceritorii Spațiului, un program STEM (știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică - n.red.) pe care l-am creat tocmai pentru a-i captiva pe elevii mei și pentru a-i face să descopere latura practică a matematicii.“ Manuela Prajea, profesoară de matematică, inclusă în 2016 în topul celor mai buni 50 de profesori din lume, în cadrul Global Teacher Prize

8. Domenii, nu materii

„La noi nu materiile sunt problema, ci faptul că acestea nu sunt introduse în domenii. Trebuie să avem domenii în programă, robotica de exemplu fiind cea care reunește noțiuni de mecanică, electronică, dar mai ales care promovează lucrul în echipă. În loc să avem domenii, noi le punem copiilor rubrici, materii și le dăm extemporale individuale.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Național de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara. Profesorul, alături de o echipă de elevi ai liceului, au câștigat recent concursul mondial de robotică First Global Competition din Mexic, o competiție la care au participat mai bine de 160 de țări.

9. Regândirea sistemului de olimpiade naționale

„Avem campioni olimpici mondiali la robotică, dar noi nu avem nici măcar o olimpiadă de robotică în țară.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Național de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara

10. Clasificarea și specializarea universităților

„O clasă de universități ar fi cele de interes local, cu specializări potrivite locului în care funcționează, finanțate de instituțiile locale (primării, consilii județene etc.) și care să acorde doar nivelul licență; o alta ar putea fi cele de interes regional, care să acorde nivelurile licență și masterat și care să fie finanțate de regiunile de dezvoltare; în fine, universitățile de interes național, care să pregătească studenții la nivelurile licență, masterat și doctorat și care să aibă finanțare de la stat, de la Ministerul Educației Naționale. Toate ar trebui apoi ierarhizate și încurajate să facă performanță, iar dacă fac această performanță, stimulate să continue.“ Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, președinte al Academiei Române.

Accesează platforma www.zf.ro/romania100 și contribuie cu idei la România de mâine.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu