Nicolae Zamfir, directorul laserului de la Măgurele: Componentele laserului de mare putere vor fi puse la dispoziția cercetătorilor din 2019. Echipa are deja 150 de membri din 28 de țări. Mai vin 100 de cercetători

♦ Finalizarea lucrărilor la proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics – n.red.), care presupune instalarea la Măgurele (Ilfov) a celui mai puernic laser din lume și includerea acestuia într-un parc tehnico-științific, va duce la formarea unui centru de cercetare științifică internațională și ar atrage în jur numeroase firme de înaltă tehnologie ♦ „S-ar putea crea conditițile pentru un proces eficient de transfer tehnologic“, crede academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), director de proiect pentru ELI-NP.

Proiectul ELI-NP este cea mai mare investiție realizată în cerce­ta­­­rea din România după 1990, va­­­loarea proiectului fiind de peste 300 de milioane de euro. Dez­voltarea ELI a început în 2007 și a mar­cat o schimbare aproape istorică a atenției spre Europa Centrală și de Est când s-a luat de­­­­cizia ca Uniunea Europeană să sprijine fi­nan­­ciar trei lasere localizate în Cehia, Ro­mâ­­nia și Ungaria. În România, la Măgurele, o lo­calitate cu mai puțin de 10.000 de lo­cui­tori, va fi construit cel mai mare laser dintre ce­le trei și din lume, lucrările urmând a fi finalizate în 2020.

Deja cea mai mare parte a construcțiilor este gata, proiectul fiind amplasat pe plat­for­ma Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH).

„Proiectul ELI-NP se deru­lea­ză în con­cor­danță cu graficul pla­ni­ficat, în majo­ri­ta­tea com­po­nentelor sale, con­strucțiile fiind rea­lizate și func­țio­nale (încă din anul 2016), în timp ce principala com­po­nen­tă a in­fra­struc­turii – Sistemul de Lasere de Mare Pute­re, realizată de Thales Franța (grup care proiec­tea­ză și reali­zea­ză sisteme pentru in­dus­tria aerospațială sau de apă­rare) și Thales Ro­mânia este în bu­get și în timp“, spune Nicolae Zamfir (66 de ani).

Absolvent al Facultății de fizică a Uni­ver­sității din București cu diplomă de merit și doctor în fizică al Institutului Central de Fizică București, Zamfir a ocupat mai mul­te funcții, printre care cea de fizician, cer­ce­tător sau cercetător principal în cadrul IFIN-HH în perioada 1978-1990. La în­ceputul ani­lor ’90 pleacă în Germania, la Uni­ver­sitatea din Koln, în funcția de cercetător, pen­tru ca între 1997 și 2004 să fie profesor-cer­ce­tător în ca­drul Yale, una dintre cele mai presti­gioase universi­tăți la nivel glo­bal. În 2004 revine în țară pentru a prelua con­du­cerea institutului care l-a format, iar din 2012 devine directorul celui mai important proiect de cercetare local, ELI-NP.

Din toată lumea la Măgurele

Potrivit informațiilor disponibile, sunt mai multe aplicații industriale ale unui laser cu dimensiunile celui care va fi montat la Măgurele (echivalentul a 10% din puterea Soa­relui – n.red.), dar unele dintre acestea nici măcar nu sunt cunoscute. Spre exemplu, par­ticulele accelerate cu lasere pot fi folosite în tratarea deșeurilor radioactive și pot scă­dea pre­țul acceleratoarelor de particule. Mai mult, studiile de aici vor putea fi apli­ca­te în ma­terialele pentru misiuni spa­ția­le și în medicină.

„Ansamblurile experimentale pentru im­ple­mentarea cazului științific aferent com­ponentei laser de mare putere sunt în curs de instalare și testare și vor fi puse la dis­poziția cercetătorilor începând cu anul 2019.“

Dincolo de proiectul în sine, importanța la­serului de la Măgurele stă chiar în efectele pe care această investiție le poate genera pe orizontală.

„În prezent, echipa ELI-NP numără peste 150 de cercetători și de suport din Ro­mâ­nia și alte 27 de țări. Suntem într-un pro­ces continuu de evaluare și angajare astfel încât până la sfârșitul implementării să mai fie angajați încă 100 de cercetători, ingineri și tehnicieni“, spune Zamfir.

Totodată, în vara acestui an a fost lansat pro­iectul Măgurele Science Park cu obiec­ti­vul de a atrage firmele de înaltă tehnologie care gravitează de obicei în jurul institutelor de cercetare.

Proiectul Măgurele Science Park se va întinde pe 5 hectare – țintind o su­pra­față finală de 16 hectare – cu un buget de 17,5 milioane de euro, din care 2 milioane au fost obținuți recent sub formă de finan­ța­re europeană.

„Studiul de fezabilitate a fost realizat de Con­siliul Județean Ilfov care în momentul de față pregătește licitația pentru con­struc­ție“, mai spune Nicolae Zamfir.

Transferul de know-how

Realizarea întregului proiect ELI-NP, inclusiv a segmentului de parc tehnologic, ar aduce o nouă viață pe platforma de la Măgurele, acolo unde s-a construit primul reactor de cercetare din România, unitate care a fost practic șoala unui întreg sector și care acum este în ultimul an de dezafectare.

Potrivit informațiilor disponibile, în anii ’70 pe platforma de la Măgurele erau 5.000 de oameni, comunitate care imediat după ’90 aproape că s-a destrămat. Inclusiv Nicolae Zamfir a decis la acel moment să plece pentru a reveni totuși în 2004.

„M-am întors din dorința de a contribui la relansarea locului unde m-am format, loc care avusese o forță la nivelul oricărui centru din lume. Trebuia și eram convins că există forța să revină. În plus, oricine trăiește în străinătate plătește un preț. Veneam în vizită aici și plângeam de dor. Când m-am întors la institut mai erau 1.000 de oameni. Era o poziție de director scoasă la concurs, așa că mi-am  zis de ce nu“, spunea la începutul acestui an academicianul.

În 2008 apare oportunitatea proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir având un rol esențial în derularea acestei investiții, cea mai mare din cercetarea românească de la Revoluție încoace. În 2013 au venit banii de la Comisia Europeană, aproape 300 de milioane de euro.

Lucrările la proiectul ELI-NP de la Măgurele vor fi gata în 2020, cu o mică decalare datorită deciziei de a lega noul laser cu vechea clădire a Institutului, acolo unde lucrările pentru dezafectarea primului reactor de cercetare din România sunt pe final. Este practic o legătură între trecutul cercetării românești în domeniul fizicii nucleare cu viitorul reprezentat de proiectul ELI-NP. Mai departe însă, includerea laserului în proiectul unui parc tehnico-științific este esențială.

„Noul centru de cercetare științifică internațională ar atrage în jur numeroase firme de înaltă tehnologie și s-ar putea crea condițiile pentru un proces eficient de transfer tehnologic.“

„Români în afara granițelor“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar la inițiativa Foundation

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu