Doar doi din ultimii douăzeci de ani au avut peste cinci milioane de salariați în economie, în rest numărul situându-se constant sub această „bornă”. Față de acum două decenii, economia are cu circa 400.000 de angajați mai puțin. Astfel, circa 4,94 milioane de oameni erau angajați în iulie 2018, la o populație activă (aptă de muncă) de zece milioane de persoane. Plecarea masivă a populației începând cu anul 2007, în special către state precum Italia sau Spania, dar și perioada de criză în care s-au făcut câteva sute de mii de concedieri, în special din mediul privat, au fost cauzele scăderii efectivelor de angajați.Anul 2018 a bifat un record istoric, după ce numărul de salariați din România a trecut pentru prima dată în ultimii zece ani de 4,9 milioane. Estimările arată că valoarea ar putea sări de cinci milioane în 2018, ceea ce ar însemna o revenire la starea economiei de acum douăzeci de ani.
În zodia delăsării
România are o rețea totală de drumuri de circa 76.000 de kilometri, din care 763 de kilometri sunt clasificați ca autostradă. Declinul în ceea ce privește infrastructura rutieră autohtonă se vede într-o comparație care arată că, potrivit datelor din 1915, cu un secol în urmă aveam 44.400 de kilometri de șosele. De la 113 kilometri de autostradă, cât avea în 1998, România nu a reușit să ajungă nici la 800, iar investitorii – atât români, cât și străini – nu au ratat nicio ocazie, în ultimii ani, de a se plânge de starea deplorabilă a drumurilor din România. Nu de puține ori, economia locală a ratat investiții semnificative, care au ajuns în țările vecine, ceva mai dezvoltate din punctul de vedere al rețelei de drumuri. De pildă, în 2017, în vreme ce construcțiile rezidențiale au crescut puternic, cu aproape 70% față de anul precedent, sectorul construcțiilor inginerești (drumuri, poduri, autostrăzi) a scăzut cu 22%.
Cele mai recente date arată că, în 2018, ar putea fi dați în folosință 60 de kilometri de autostradă, alături de noi centuri ocolitoare și drumuri naționale modernizate. Asta ar însemna că România ar putea trece de pragul de 800 de kilometri de autostradă. Nimic nu este însă cert, în contextul în care autoritățile nu își asumă termenele propuse.
9 februarie 2010 + 7 mai 2010 + 10 mai 2010
Cu propriul guvern neputincios să restructureze bugetarii și să oprească risipa cheltuielilor publice, președintele taie pensiile și ajutorul de șomaj, Băsescu salvează sectorul privat de majorarea taxelor și îi atacă de-a valma pe bugetari. Salariile în sistemul public se vor reduce cu 25% de la 1 iunie, pensiile și ajutorul de șomaj cu 15%.
Sute de mii de concedieri în sectorul privat, tăierea salariilor cu 25% în sectorul bugetar și creșterea TVA cu cinci puncte procentuale sunt evenimentele care au conturat imaginea „de coșmar” a economiei locale în 2010.
Dacă la începutul lui 2009 economia avea 4,8 milioane de angajați, restructurările făcute în special de companiile private în 2010 și în 2011 au făcut ca în prima lună din 2011 să se înregistreze cel mai scăzut număr de salariați din ultimii 50 de ani: 4,09 milioane de persoane.
La jumătatea anului 2010, premierul Emil Boc anunța cele două măsuri de austeritate șocante pentru populație și pentru mediul de afaceri: reducerea salariilor celor 1,2 milioane de angajați bugetari cu 25% și creșterea TVA de la 19 la 24%. Ulterior, bugetarii și-au recuperat sumele pierdute și chiar au avut parte de creșteri accelerate de salarii în ultimii ani, iar tva a ajuns la 19% la produse nonalimenare și 9% la produse alimentare.
16 februarie 2010
Cei mai discreți magnați din imobiliare. Cei mai mulți antreprenori cu investiții și câștiguri de sute de milioane de euro se feresc de presă constant, și cu atât mai mult cei din imobiliare. Printre oamenii de afaceri discreți din real-estate se numără Gabriel Popoviciu, Sorin Crețeanu, Liviu Tudor, Ioannis Papalekas sau Raul Doicescu.
Mul
ț
i dintre „mogulii” din imobiliare din 2010 se găsesc încă în prima linie a proprietarilor din real-estate
ș
i în 2018.
11 martie 2010
Companiile spun că există viață după insolvență, chiar dacă băncile opresc creditarea. Cea mai mare parte a companiilor mari intrate în insolvență au șanse să evite falimentul, dar pentru acest lucru nu trebuie să aștepte finanțare din partea băncilor.
Doar 2% din totalul companiilor care intră în insolven
ț
ă se reorganizează cu succes, potrivit datelor din 2018, iar în acest context majoritatea locurilor de muncă din aceste companii sunt pierdute definitiv. Există însă cazuri fericite, cum sunt cele al producătorului de lenjerie Jolidon, retailerului de bricolaj Ambient sau al companiei aeriene Carpatair, ale căror businessuri sunt pe un trend ascendant.
27 aprilie 2010
700 milioane de euro pentru zero kilometri de autostradă. Ministerul Transporturilor are de la buget anul acesta 2,6 miliarde de euro. Ziarul Financiar a obținut de la Compania de Autostrăzi și Drumuri alocările de bani pentru 2010. Numai pentru autostrăzi sunt prevăzute 720 mil. euro. De ce nu va fi gata niciun kilometru?
9 iunie 2010
Anomaliile salariilor bugetare arată falsitatea sistemului. Când miniștrii câștigă mai puțin decât subordonații, sistemul este construit pentru furt. Miniștrilor nu le pasă că subalternii lor câștigă mai bine, ceea ce arată că ei trăiesc din alte surse. Problema este că aceste „alte surse“ sunt generate chiar de poziția publică, pe căi oculte.
10 august 2010
Revenirea exporturilor nu scoate România din criză. Exporturile au înregistrat o creștere record de 26% pe primul semestru, însă nu au antrenat revenirea economiei, care continuă să se zbată în recesiune. Datele spulberă mitul relansării prin exporturi.
28 octombrie 2010
Piața cardurilor a frânat brusc. România rămâne codașa regiunii. După creșteri anuale de două cifre între 2003 și 2008, și piața locală a cardurilor a încetinit brusc în ultimii doi ani din cauza crizei.
La finalul lunii iunie 2018, circa 2,8 milioane de carduri de credit existau pe pia
ț
a din România. Unu din
ș
ase carduri emise de băncile din România este de credit.
24 decembrie 2010
Cele mai importante 10 minusuri ale lui 2010: 2010 a fost al doilea an de recesiune, un an întreg al minusurilor: consumul, PIB-ul, investițiile străine, remiterile, creditul, investițiile au scăzut. Pe plus au fost taxele și datoriile, dar și exporturile.
0 comments :
Trimiteți un comentariu