Ungaria a dat numai în 2018 multinaționalelor 86,5 mld. forinți (267 mil. euro), mai mult ca niciodată, pentru a se extinde sau pentru a-și stabili baze în Ungaria și crea astfel locuri de muncă. Spre comparație, în timpul guvernării socialiste din 2004-2010, Ungaria a oferit multinaționalelor sprijin de 129 mld. forinți.Guvernul maghiar se mândrește cu lupta dusă contra dominației marilor corporații străine, mai ales în sectorul serviciilor și în cel bancar, însă și-a creat de-a lungul timpului o relație specială cu o anumită categorie de companii străine, cu o atenție deosebită acordată celor care construiesc fabrici și în special producătorilor auto germani. Această relație a dus la schimbări profunde pe piața muncii, una dintre ele fiind accentuarea deficitului de forță de muncă. Pentru a rezolva problema, guvernul a propus un proiect de lege controversat, descris de critici ca „legea sclaviei“, și a sugerat că schimbările astfel aduse ar mulțumi companiile germane. Să fi ajuns investitorii germani atât de puternici? În economie și-au creat cu siguranță un rol extrem de important. La această situație s-a ajuns cu banii contribuabililor, adică ai celor care ar trebui să muncească sub „legea sclaviei“. Anul acesta, guvernul a oferit multinaționalelor subvenții de aproape 268 milioane de euro, mai mult ca niciodată.
Zilele trecute, guvernul ungar a înaintat pe neașteptate și fără consultări parlamentului un proiect de lege care majorează numărul de ore de lucru suplimentare de la 250 la 400, adică la 8 ore pe săptămână, și le permite angajatorilor să aștepte trei ani pentru plata muncii suplimentare. Această încercare de reformă a stârnit îngrijorări în societate și a provocat proteste la Budapesta, masive dacă ar fi crezuți organizatorii, sau de doar câteva mii de persoane, dacă ar fi citită presa de stat. Ministrul de externe și al comerțului Peter Szijjarto a sugerat că schimbările au fost făcute la insistențele companiilor germane cu fabrici în Ungaria. Autorii proiectului de lege și-au justificat măsurile menționând secătuirea de forță de muncă a Ungariei, dar și tendințele economice pozitive actuale. Legea ar fi folositoare mai ales în acele ramuri ale ecomomiei în care ciclurile pentru ajustarea producției la cerere ajung până la 6-7 ani.
„Cea mai mare parte a investițiilor din Ungaria vin din regiunea Renania de Nord - Westfalia, cu mai mult de 11 miliarde de euro investiți anual“, a spus Szijjarto cu ocazia unei vizite în Germania. „Așadar este foarte important că aceste companii din Renania de Nord - Westfalia care investesc în Ungaria aplaudă propunerea legislativă care îmbunătățește competitivitatea în țara noastră și condițiile de pe piața muncii.“
Când premierul maghiar Viktor Orban a obținut al doilea mandat, în 2010, a primit ca moștenire un deficit bugetar în creștere și un program de bailout de la FMI de 20 de miliarde de euro. În 2013, datoria către instituția financiară internațională era plătită, iar guvernul a găsit un înlocuitor pentru FMI. „În loc să caute finanțare la FMI, Budapesta a decis să înceapă o relație cu industria auto germană, în special cu marii producători“, spune Janos Toth, partener la firma de avocatură Wolf Theiss, citat de Financial Times. Daimler și-a inaugurat prima fabrică în 2012. Audi, prezent în Ungaria din 1994, a făcut din Györ un centru de producție auto european. Anul acesta a venit și BMW, care face la Debrețin prima investiție nouă într-o uzină europeană din ultimele două decenii.
Ungaria a dat anul acesta multinaționalelor 86,5 mld. forinți (267,6 mil. euro), mai mult ca niciodată, pentru a se extinde sau pentru a-și stabili baze în Ungaria și crea astfel locuri de muncă. Spre comparație, în timpul guvernării socialiste din perioada 2004-2010, Ungaria a oferit companiilor străine sprijin financiar de 129 de miliarde de forinți, potrivit Mfor.hum, care citează o listă cu companiile străine subvenționate publicată de guvernul de la Budapesta.
Informațiile din listă arată că au fost sprijinite în principal companiile care au intenționat să investească în fabrici noi. Subvențiile acordate de guvernul Fidesz începând cu 2010 se situează la 346 de miliarde de forinți (aproximativ un miliard de euro).
Companiile sponsorizate de stat au creat peste 45.000 de locuri de muncă. În medie, guvernul a cheltuit 9,8 milioane de forinți (30.330 euro) pentru crearea unui loc de muncă. În afară de 2016, când cheltuielile s-au ridicat la peste 11 milioane de forinți, 2018 este cel mai scump an pentru crearea de locuri de muncă. Fidesz a promis în campania electorală că va crea un milion de locuri de muncă în zece ani. Acum rata șomajului este la cel mai scăzut nivel din istorie, de 3,7%.
Economia se confruntă cu un deficit de forța de muncă cu pregătire profesională la nivelul cererii din economie. Presa fidelă guvernului arată acestă situație ca fiind un succes al planurilor guvernului de a crea locuri de muncă. Însă la deficit contribuie semnificativ și migrația. Când un constructor auto mai mare deschide o fabrică în vreuna din țările vecine mai bogate, prima teamă care apare în Ungaria este fuga personalului calificat din fabricile maghiare în uzine din străinătate în căutarea unui salariu mai mare.
Acordurile „strategice“ încheiate de guvernul maghiar cu companiile străine care își deschid fabrici în Ungaria nu conțin și asigurări privind salarii la nivelul țărilor mai bogate din UE. Anul acesta, cel mai mare beneficiar al subvențiilor date de stat este constructorul auto german BMW, care a primit 12,3 miliarde de forinți (38,5 milioane de euro) pentru deschiderea unei uzine la Debrețin.
Ministrul Szijjarto a anunțat, la încheierea acordului cu compania germană, că guvernul a decis să creeze un nou nod de transport pe autostrada M35 în apropierea locului unde va fi construită fabrica BMW. Va fi extins drumul de acces, vor fi construite un terminal de containere și o linie ferată electrificată. De asemenea, vor fi create noi rețele de gaze și telecomunicații. Fabrica va avea o capacitate de producție de 150.000 de vehicule pe an și va crea 1.000 de locuri de muncă. Szijjarto a descris investiția BMW ca fiind „o poveste de succes specială și rară“. Reprezentanții BMW au notat că anul trecut au achiziționat din Ungaria materiale și servicii de 1,4 miliarde de euro.
Un alt producător auto german subvențional anul acesta este Daimler, care în iunie a pus piatra de temelie pentru o fabrică de un milliard de euro la baza din Kecskemet. Fabrica, a doua pe care compania o are în Ungaria, va crea 2.500 de locuri de muncă. Ministrul Szijjarto, omniprezent când este vorba de investiții străine, a spus că guvernul său spijină investiția cu subvenții de 37,5 milioane de euro. El a mai explicat că contribuția furnizorilor din Ungaria la producția fabricii Daimler a crescut de la 30% în 2016 la 50% anul trecut. Toamna și iarna aceasta au fost propice pentru investițiile străine și pentru grant-urile acordate de stat.
În noiembrie, productorul austriac de componente auto AVL a anunțat că va construi o bază de cercetare și dezvoltare de 12,5 miliarde forinți la Erd. Guvernul va ajuta investiția, care va crea 350 de locuri de muncă, cu trei miliarde de forinți (9,3 milioane euro). Tot în noiembrie, compania indiană Flex Films, care produce ambalaje din plastic, a anunțat că va construi o uzină de 23 de miliarde de forinți la Retsag. Granturile acordate de stat sunt de 2,8 miliarde de forinți. Flex Films va crea 170 de locuri de muncă în Ungaria.
În decembrie, divizia maghiară a Continental Tobacco, companie germană, a inaugurat o nouă unitate de producție, de 1,1 miliarde de forinți, la Satoraljaujhely. Ajutorul dat de stat este de 544 de milioane de forinți. Ministrul de finanțe Mihaly Varga a explicat că granturile acordate sunt de genul celor date de guvern companiilor mari care nu au acces la fonduri europene. Investiția va crea 20 de locuri de muncă. Compania este importantă pentru regiune deoarece dă de lucru la 4.000 de angajați din agricultură. Producătorul danez de electricasnice Vestfrost a primit de la guvern subvenții de 1,05 miliarde de forinți pentru o investiție de 4,4 miliarde de forinți în extinderea unei fabrici din Csongrad. Vor fi adăugate 93 de locuri de muncă la cele 175 deja existente.
Peste 150 de companii daneze au investit peste 230 de miliarde de forinți în Ungaria și au peste 15.000 de angajați unguri. Spre comparație, circa 6.000 de companii germane au operațiuni în Ungaria, unde au 300.000 de angajați. Germania este cel mai mare investitor pentru această țară. Robert Bosch Power Tool primește de la statul maghiar 3,4 miliarde de forinți pentru o investiție de 14 miliarde de forinți într-un centru european de competențe pentru baterii și în extinderea capacității de asamblare la fabrica din Miskolc. Acolo, Bosch are 2.400 de angajați. Firma de componente auto canadiană Linamar a anunțat recent contruirea unei noi hale de producție la fabrica din Bekescsaba, o investiție de 17,6 miliarde de forinți prin care vor fi create 250 de locuri de muncă. Guvernul sprijină proiectul cu un grant de 3,9 miliarde de forinți. Linamar lucrează cu 1.500 de furnizori maghiari și are parteneriate de pregătire profesională în sistem dual cu universitățile din Debrecen, Miskolc și Szeged. Linamar Ungaria are 2.700 de angajați. Noua din zece companii din industria manufacturieră spun că lipsa de personal riscă să le limiteze producția.
0 comments :
Trimiteți un comentariu