
Janet Yellen, fost președinte al Rezervei Federale americane, a sunat alarma în privința venirii unei noi crize financiare în SUA, indicând ca principal motiv de îngrijorare finanțarea companiilor și firmelor riscante, cu bonitate redusă sau resurse financiare slabe, prin instrumente cunoscute ca „leveraged loans“. La acesta se adaugă reducerea puterilor autorităților de reglementare din sistemul bancar și tendința de dereglementare. „Cred că în sistem sunt găuri uriașe. Nu cred că lucrăm la problema creditelor date companiilor slabe așa cum ar trebui, așă că au rămas găuri. Mă tem că putem avea o nouă criză financiară“, a spus Yellen, citată de CNBC. Comentariile sunt o schimbare serioasă de discurs, în condițiile în care în 2016 fosta șefă a Fed spunea că nu crede că SUA vor intra curând în recesiune, iar în 2017 dădea asigurări că economia nu este pândită nici de o criză financiară, aceasta datorită reformelor financiare. Însă de atunci președintele american Donald Trump a lansat o adevărată ofensivă contra politicilor Fed, pentru încurajarea creditării, și pentru dereglementare.
Ben Bernanke, și el fost președinte al Fed, a declarat recent că „dacă izbucnește o criză, SUA nu au un sistem de apărare. Avem multe lucruri care fac o criză mai puțin probabilă, așa că este mai puțin probabil ca focul să se aprindă. Dar dacă se aprinde, cred că avem mai puține extinctoare decât aveam acum zece ani“.
Luna trecută, senatoarea americană Elizabeth Warren a trimis autorităților de reglementare a pieței financiare o scrisoare în care și-a exprimat îngrijorările legate de reducerea standardelor de garantare a creditelor date companiilor riscante. Aceste datorii, a arătat politicianul, reprezintă riscuri semnificative pentru economie, notează revista Quartz.
Fed și o altă autoritate de reglementare a sistemului bancar au avertizat luna aceasta că datoriile companiilor riscante au atins niveluri record în contextul în care protecțiile creditorului sunt erodate. Piața americană a „leveraged loans“ este de circa 1.000 de miliarde de dolari.
Și Fondul Monetar Internațional a tras un semnal de alarmă în privința acestei probleme, dar la nivel internațional, unde datoriile acumulate de companii cu situație financiară precară prin „leveraged loans“ se situează la 1.300 de miliarde de dolari. FMI se așteaptă ca emiterile globale de credite către companii și firme care sunt fie deja puternic îndatorate, fie au ratinguri de credit proaste să ajungă anul acesta la 750 de miliarde de dolari, după nivelul record de 788 de miliarde de dolari anul trecut. La zece ani de la criza financiară globală, investitorii dau din nou semne de comportament din ce în ce mai riscant în căutarea de randamente ridicate ca răspuns la un deceniu de dobânzi foarte mici.
Datoriile din sectorul corporate american s-au umflat de la 4.900 miliarde de dolari în 2007, când Marea Recesiune era pe punctul de a lovi economia SUA, la aproape 9.100 de miliarde de dolari la mijlocul anului acesta, potrivit calculelor Securities Industry and Financial Markets Association. Aceasta înseamnă o creștere de 86%. Companiile non-financiare cu acțiuni incluse în indicele bursier S&P; 500 s-au îndatorat cu 1.000 de miliarde de dolari doar în ultimii cinci ani. „Credem că datoriile corporate sunt o vulnerabilitate principală“, apreciază analiști de la JP Morgan, una dintre cele mai mari bănci de pe Wall Street. Ei cred însă că piața obligațiunilor emise de companii nu este suficient de mare pentru a produce efecte distructive de magnitudinea celor produse după prăbușirea pieței imobiliare din 2006-2008. „Deși raportul datorie/PIB a atins cel mai ridicat nivel din istorie, veniturile și activele companiilor sunt și ele sus dacă sunt raportate la standardele istorice, astfel că raportul datorie/venit și datorie/active este mai puțin ridicat, mai ales dacă la calcul sunt aduse și deținerile nete de cash. Iar dobânzile sunt și ele mici în raport cu cotele istorice“, explică analiștii de la JP Morgan. Cu alte cuvinte, datoriile companiilor nu ar trebui să fie motive de panică. Până acum, cu excepția câtorva hopuri, piața obligațiunilor emise de companii a mers bine. Însă creșterea dobânzilor, prin înăsprirea politicii monetare de către Fed, adică prin scumpirea finanțării, ar putea produce probleme financiare unora dintre debitori.
Alți observatori atrag atenția că aproape jumătate din obligațiunile corporate cu ratinguri din categoriile recomandate pentru investiții au calificativul „BBB“, cu doar o treaptă peste statutul de „junk bond“, adică obligațiuni cu risc crescut. „Junk bonds“ sunt instrumente de finanțare diferite de „leveraged loans“. General Electric, Ford și General Motors sunt companii uriașe, cu datorii pe măsură, care riscă să fie retrogradate la nivelul de „junk bond“.
Un sfert din emitenții „junk“, mai mulți ca niciodată, sunt acum evaluați la „B-“ sau la un nivel mai slab. În 2009, numărul companiilor în această situație era cu 17% mai mic, potrivit datelor S&P;, scrie Financial Times, care arată că pe piața obligațiunilor corporate au început să apară crăpături. De asemenea, s-ar putea să nu existe suficient cash pentru a acoperi aceste datorii. Raportul cash/datorii pentru debitorii corporate a scăzut la 12% în 2017, cel mai mic nivel din istorie.
Analiștii băncii de investiții Cantor Fitzgerald au calculat că o treime din piața obligațiunilor cu ratinguri recomandate pentru investiții au rate de leverage ñ un indicator al capacității unei companii de a-și plăti datoriile ñ demne de emitenți cu yielduri ridicate. Cu cât yieldul este mai mare, cu atât mai scumpă este finanțarea prin emiterea de obligațiuni. „Leverage-ul de pe piața creditului corporate a crescut la niveluri extreme de la Marea Recesiune încoace“, spun strategii de la Cantor Fitzgerald.
0 comments :
Trimiteți un comentariu