Fluctuațiile agresive din piețele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunț care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.Reducerile de dobândă anunțate de la FED și până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunțate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din șocul economic generat de faptul că pandemia a înghețat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creșteri ușoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.
Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă ședință din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.
Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.
John Authers, senior editor pentru piețele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma piețele bursiere: „Statisticile și psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.
Puține instituții din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanță, probabil, atât de bine ca piețele financiare.
În urmă cu 30 de ani, bursele de acțiuni și mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spațiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacționare în adevărate carnavaluri de cifre și țipete.
Acum, bursele sunt locuri tăcute și cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria piețelor de capital este pregătită pentru a-și continua activitatea neîntrerupt chiar și în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacționate la bursă.
Mulți oameni din piață par acum deschiși la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care oprește temporar tranzacționarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.
Și de mult mai multe ori în cazul tranzacționării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruște chiar și de peste 20% pentru liniile aeriene – și asta doar ieri.
Chiar și pe Bursa de la București a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.
În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins și au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacționare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.
Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar și în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziți în timpul crizei și situația părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.
El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranță una care trebuie pusă pe masă și discutată astăzi.
Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puțin probabil în cazul în situația nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administrație nu vrea să își asume închiderea burselor.
Cu atât mai mult administrația Trump, care se mândrește cu evouția burselor.
Ce precedente mai există?
Bursele au tendința de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puțin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.
Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus inițial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.
La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanșat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat și au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacționarea piața s-a prăbușit și a declanșat mecanismul pentru a doua oară în aceeași zi – ceea ce a forțat bursa să rămână închisă toată ziua.
Incidentul este puțin menționat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate și au cumpărat la prețuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creștere accelerată din anii 90.
La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieței siguranța, în mod eronat, că poate relua creșterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.
A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbușirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.
Tranzacționarea a fost întreruptă marți, 11 septembrie, și nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacționarea, dimensiunea pagubelor și impactul răspunsului fiscal și monetar al guvernului, au fost mult mai clare.
Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aștepta piața, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P; 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.
Ținând cont de dimensiunea șocului, reacția pieței a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacționare.
A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanșat de Furtuna Sandy în octombire 2012 și nu a avut efecte evidente.
Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca și acum, exista un șoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacționarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiție.
Ce spun statisticile
Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiție poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se știe care va fi costul din punct de vedere al vieților omenești, nu știm cât va dura, sau cât va dura revenirea.
Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranță, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu știe cât de mult.
Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.
Europa și SUA încearcă încă să își dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acțiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie și care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.
Vineri, de exemplu, piețele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranță. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranță ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P; 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.
Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% față de maximul ultimelor 52 de săptămâni) și acestea ar putea continua.
Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.
Încrederea este la pământ și este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluție.
0 comments :
Trimiteți un comentariu