Guvernele din Europa de Est iau măsuri pentru a face mai ușor de purtat pentru clienții băncilor povara datoriilor. Moratoriile tind să devină regula, dar duritatea lor depinde de la țară la țară. La fel și împotrivirea sectorului bancar

Guvernele din Europa de Est au cerut sau, după caz, vor obliga sau au obli­gat deja băncile să intervină pentru a-și ajuta clienții în aceste vremuri de criză prin permiterea amânării plă-ților privind creditele deja existente sau prin îm­pru­mu­turi noi pentru firme. Însă viteza cu care astfel de mă­suri sunt aplicate, duritatea sau durata lor în timp de­pind de la o țară la alta.

Fidelă propriei tradiții, Ungaria a acționat prompt și cel mai agresiv, guvernul mai întâi cerând băn­cilor comer­ciale un moratoriu pe toate plățile privind cre­di­tele până la sfârșitul acestui an, apoi declarând mo­ra­toriu pe plata principalului, a ratelor și comi­si­oa­ne­lor tuturor împrumuturilor de retail și corporate până la finalul anului 2020, scrie Hungary Today.

De asemenea, banca centrală a Ungariei, dar și cea a Cehiei au cerut băncilor suspendarea plății divi­dendelor, măsură despre care șefii băncilor comer­ciale spun că nu este necesară. Spre com­pa­rație, în zona euro atitudinea în această privință este mai relaxată, Banca Centrală Europeană doar reco­mandând băncilor să amâne plata dividendelor și răs­cumpărările de acțiuni.

În Ungaria, în schimbul moratoriului, Asociația Băncilor Ungare i-a cerut partidului Fidesz al premierului Viktor Orban să ia în considerare retragerea începând cu anul viitor a suprataxelor impuse sectorului bancar.

Banca națională maghiară a calculat că amâ­nările vor afecta în total plăți privind principalul de 3.150 de miliarde de forinți (8,8 miliarde euro) și plăți de rate și comisioane de până la 450 de miliarde de forinți (1,3 miliarde euro).

„Banca națională se așteaptă ca instituțiile financiare să ofere soluții care să asigure că plățile amânate nu vor duce la creșterea ratelor față de original după ce moratoriul se încheie. Aceasta pre­supune o extindere a scadenței pentru cei mai mulți dintre datornici care să asigure că povara lunară rămâne neschimbată față de nivelul original sau se duce chiar mai jos“, se arată într-un comunicat al băncii centrale. Moratoriul este susținut de cea mai mare bancă a țării, OTP Bank, notează Reuters.

În Cehia, o altă țară unde guvernul afișează o atitudine mai dură față de bănci, ministerul finanțelor a anunțat că pregătește un proiect de lege care ar putea însemna un moratoriu larg de șase luni pentru plățile privind ipotecile și creditele populației și companiilor, scrie Reuters. Proiectul de lege ar putea fi prezentat guvernului miercuri, a declarat ministrul ceh al finanțelor Alena Schillerova. Ideea intro­ducerii unui moratoriu este sprijinită de guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok, care a spus că băncile pot absorbi pierderile dacă legea este făcută cum trebuie. „Vreau să propun un moratoriu. Doar șase luni, timp în care nu veți mai plăti nimic“, a explicat Schillerova într-o emisiune TV. În Cehia, deja mai multe bănci au implementat moratorii pe durate de timp mai scurte pentru persoane sau companii lovite de măsurile drastice de stăvilire a răspândirii pandemiei de COVID-19. După unele estimări, circa 800.000 de cehi nu pot munci din cauza acestor măsuri. Separat, Rusnok a afirmat că băncile n-ar putea face față evaluărilor de cereri individuale pentru amânarea plăților, că moratoriul ar putea dura între trei și cinci luni și că ar putea fi relaxate regulile care obligă băncile să creeze rezerve. „Este, desigur, un amestec în sectorul bancar, dar în acest moment sunt convins că dacă legea nouă este suficient de bine calibrată, sec­­torul va putea absorbi pierderile.“ Până la pri­mi­rea mai multor detalii, CEO-ul uneia dintre cele mai mari bănci, Tomas Salomon de la Ceska Sporitelna, și-a exprimat rezervele. „Suntem convinși că pan­de­mia nu i-a afectat pe toți clienții băncilor. Nu consi­de­răm că un moratoriu extins va fi eficient economic“, a spus bancherul. Între timp, banca centrală a Cehiei a redus pentru a doua oară luna aceasta dobânda de politică monetară, cu 0,75 de puncte procentuale, la 1%, după ce în februarie a devenit prima din UE care majorează anul acesta dobânda.

În Bulgaria, guvernul intenționează să permită de­bi­torilor să amâne plățile legate de credite către bănci. În acest sens, banca centrală a cerut băncilor comer­ci­a­le, în rândul cărora cele străine domină în pro­por­ție de 75%, să nu mai plătească dividende și să-și di­mi­nu­e­ze depozitele constituite în străinătate pentru a-și în­tă­ri capitalul și a se asigura că au lichiditate dis­po­ni­bi­lă.

Guvernatorul băncii centrale Dimitar Radev se așteaptă ca Autoritatea Bancară Europeană să aprobe până miercuri principiile și criteriile unui moratoriu temporar. Banca centrală va permite băncilor să fie flexibile pentru ca acestea să nu-și slăbească pozițiile privind capitalul și managementul riscului de credit.

În Slovenia, guvernul a pregătit un proiect de lege care permite debitorilor să amâne plățile către bănci timp de 12 luni, dar și să convină cu instituțiile de credit condiții de rambursare diferite, mai favorabile. Legea va acoperi creditele emise către companii, cooperative, persoane fizice care au ca angajați alte persoane, liber profesioniștii și șefii fermelor agricole locale.

În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, băncile s-au oferit să înghețe temporar, timp de 3-6 luni, plățile legate de împrumuturi ale clienților lor și să asigure acces rapid la creditare, a anunțat o organizație de lobby pentru sectorul bancar. De asemenea, vor putea fi rostogolite timp de până la șase luni, cu condiții neschimbate, împrumuturile acordate companiilor. Propunerile băncilor vin după ce președintele țării Andrzej Duda le-a cerut acestora acest lucru, iar guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski le-a promis că le reduce poverile. Tot el a asigurat că economia poloneză nu va intra în recesiune din cauza actualei crize.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru