Președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde i-a avertizat pe liderii Europei că dacă nu acționează urgent contra șocurilor economice ale pandemiei de coronavirus, ar putea vedea repetându-se loviturile crizei financiare globale din 2008. Însă cum simțul urgenței este ceva relativ printre politicienii UE, așa cum a demonstrat chiar criza din 2008, BCE a devenit din nou gardianul zonei euro.Banca centrală a zonei euro a anunțat ieri noi măsuri de stimulare economică pentru a respinge șocurile provocate de coronavirus, pachetul fiind concentrat pe furnizarea de finanțare foarte ieftină și cu condiții mai laxe băncilor și pe achiziții suplimentare de obligațiuni the big bazooka cu care predecesorul lui Lagarde, italianul Mario Draghi, a salvat euro. Spre dezamăgirea și în pofida presiunilor piețelor financiare, instituția care are rolul de a proteja euro nu a redus dobânzile, așa cum au făcut recent Rezerva Federală americană și Banca Angliei.
Cu dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% și cu cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a ales să nu împingă limitele și să extindă până la sfârșitul acestui an programul de achiziții de active cu 120 de miliarde de euro.
BCE a intervenit când economia UE este greu încercată. Încetinirii provocate de paralizia din China i se adaugă acum șocurile panicii de pe burse, din rândul consumatorilor și efectele măsurilor dure luate de diversele autorități pentru limitarea răspândirii pandemiei de coronavirus. Magazine, cinematografe, restaurante închise, evenimente
populare, sportive și comerciale anulate sau cu participarea publicului interzisă, mișcarea populației restricționată, sisteme medicale suprasolicitate, orașe în carantină. Turismul este la limita supraviețuirii în unele dintre țările pentru care contează cel mai mult. Companiile aeriene sunt knockout.
Companiile în general sunt dependente de datoriile ieftine cu care s-au hrănit timp de un deceniu, medicamentul prescris chiar de BCE pentru ieșirea din criza financiară și economică din 2008 și apoi din criza datoriilor suverane. În momente de cumpănă, companiile și băncile cer bani și mai ieftini.
Circa 600 de companii europene de mare risc, dar cu nume mari, de la Thissenkrupp din Germania la Telecom Italia și Jaguar Land Rover din Marea Britanie au de rambursat datorii de aproximativ 100 de miliarde de dolari anul acesta și anul viitor un val de datorii care se va sparge în capul acestor afaceri, după cum scrie Bloomberg. Și Financial Times se întreabă dacă nu cumva coronavirusul va provoca o criză a datoriilor în sectorul corporate, cel global, nu doar cel european. Despre următoarea criză a datoriilor/criză financiară: în 2007-2009 au fost de vină gopodăriile supraîndatorate, ipotecile, băncile care au crescut pe datorie din SUA. De data aceasta vor fi datoriile companiilor, instituțiile de credit din afara sistemului bancar și chiar băncile capitalizate expuse la acest colț de piață, a spus profesorul de economie Nouriel Roubini.
Sectorul auto este cel mai expus la o eventuală prăbușire a pieței datoriilor. În ceea ce amintește mai degrabă de China, primul focar de coronavirus din lume, decât de Europa, grupul auto Fiat-Chrysler a avertizat că s-ar putea să închidă unele dintre uzinele pe care le are în Italia în condițiile în care implementează măsuri extraodinare în încercarea de a împiedica răspândirea coronaviruslui pe piața de origine. Grupul va reduce producția astfel încât să poată muta angajații care lucrează pe liniile de asamblare mai departe unul de celălalt. Fiat-Chrysler a avertizat anterior că uzinele europene s-ar putea confrunta cu lipsuri de piese de la furnizorii chinezi. Separat, Jaguar Land Rover a anunțat că aduce din China piese “în valize” cu avionul pentru a ține fabricile britanice în funcțiune. Italia este națiunea occidentală cea mai afectată de coronavirus. Mai multe state au suspendat zborurile și au recomandat evitarea călătoriilor spre și din Italia, ceea ce reprezintă o lovitură dură dată turismului din această țară. Însă toate țările membre ale UE sunt afectate de pandemie. Unele au închis puncte de trecere a granițelor. SUA nu mai primește călători din Europa. În Germania, cea mai mare economie europeană, cancelarul Angela Merkel și-a avertizat poporul că 60-70% dintre cetățeni ar putea ajunge să fie infectați cu coronavirus. Nu există încă remediu pentru boală, dar Merkel pregătește un remediu economic: ar putea renunța la obsesia Germaniei pentru un buget echilibrat.
Aceasta ar putea să însemne că Berlinul va da în sfârșit drumul la cheltuieli, așa cum îi cer de mult timp Italia, Franța, Fondul Monetar Internațional și BCE. Cei mai mulți analiști spun că o recesiune în Italia este sigură. Economia germană a stagnat în ultimul trimestru al anului trecut, recesiunea industrială ținând-o pe loc. Pesimismul învăluie toată economia zonei euro, pentru care se proiectează, de asemenea, recesiune. În Ungaria, o economie tipică pentru Europa de est, dependentă pentru creștere de consumul umflat artificial și construită pe scheletul constituit din industria auto, guvernul asigură că în cel mai rău caz economia va stagna sub impactul coronavirusului. Venind după creșteri de 4-5% pe steroizi, o stagnare în economiile est-europene ar echivala cu o recesiune. Pentru BCE, situația este și mai complicată. Încetinirea creșterii economice a spulberat orice speranță că își va putea atinge în viitorul apropiat ținta de inflație de în jur de 2%. Prăbușirea cotațiilor petrolului în contextul războiului prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia slăbește și mai mult presiunile inflaționiste, creând presiuni pentru reducerea și mai mult a dobânzilor de politică monetară. În acest context, toată lumea se aștepta ca BCE să decidă să acționeze în ședința de politică monetară de ieri. Investitorii – adică piețele financiare au cerut acțiuni agresive.
0 comments :
Trimiteți un comentariu